„Orice structură informativă care se respectă, şi nu a inventat nici Serviciul Român de Informaţii apa caldă, lucrează şi cu ofiţeri acoperiţi, dar cred că este o falsă dezbatere în spaţiul public în care se spune că toate instituţiile statului sunt penetrate de acoperiţi. Părerea mea sinceră, ca unul care am cunoscut şi zic că am cunoştinţe despre problematica respectivă, cred că se face o confuzie între sursele de informaţii şi ofiţer ai Serviciului care au statut de ofiţeri acoperiţi. Legat de echipele mixte, procurori-ofiţeri SRI, care au funcţionat conform directivelor CSAT o să răspund foarte sincer şi foarte corect.
Legislaţia care reglementează securitatea naţională a României este la nivelul anului 1991, vreau să vă spun că de atunci şi până acum s-au schimbat şi contextul economic, social, politic, militar în Europa şi în lume, s-a schimbat şi modul de acţiune şi ameninţările la adresa securităţii naţionale. Este acest concept de ameninţări asimetrice, adică terorismul cibernetic, atacuri asupra servelor de date, care vă rog să mă credeţi că nu sunt prevăzute măcar ca şi ameninţări în Legea siguranţei naţionale a României.
Pe de altă parte, pentru că sunt 26 de ani din 1991, au existat aşa vaste preocupări pentru modificarea legislaţiei, dar şi acele structuri informative trebuie să-şi desfăşoare activitatea în baza unor parteneriate, în baza unor înţelegeri pe care le au cu parteneri din spaţiul euro-atlantic sau din alte comunităţi informative. Sigur că nu este treaba Serviciului de Informaţii cine îi face legislaţia, atâta timp cât legea prevede că există un Consiliu Suprem de Apărare a Ţării care are această prerogativă de a adopta hotărâri, vă reamintesc că marea parte a personalului SRI este format din cadre militare, iar acele hotărâri se transpun în ordine şi instrucţiuni de muncă ce devin obligatorii şi nerespectarea unui ordin atrage şi unele sancţiuni.
Dacă prin hotărârea CSAT s-au adoptat acele protocoale de colaborare, respectivii angajaţi, ca şi cadre militare, nu aveau decât să le transpună în activitate. În ceea ce mă priveşte, pot să vă spun că această cooperare cred că este benefică până la un punct dat, pe de altă parte eu cred că trebuie făcută o întreagă discuţie vizavi de modalitatea în care se acordau acele mandate şi asupra produselor rezultate din valorificarea acelor mandate, pentru că unele dintre ele erau mandate de siguranţă naţională, în condiţiile în care corupţia nu este prevăzută ca ameninţare în Legea siguranţei naţionale, este dată ca preocupare a serviciilor de informaţii tot prin hotărârea CSAT. (…) În ceea ce priveşte comportamentul ofiţerilor, sigur că sunt de condamnat orice derapaje de la respectarea cadrului legislativ.
Ştiţi foarte clar că am fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, existau ordine care reglementau foarte clar natura relaţiilor pe care ai voie să le stabileşti, ca ofiţer operativ al Serviciului, cu persoane care făceau obiectul preocupărilor de activitate ale Serviciului Român de Informaţii… Am înţeles că la momentul respectiv, chiar dacă distinsul domn era membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, făcea şi obiectul unor preocupări informative şi atunci cred că se punea problema şi din punct de vedere deontologic dacă nu încalci nişte norme.
Al doilea aspect cred că totuşi prin nivelul de salarizare pe care îl au ofiţerii SRI îşi pot permite să-şi plătească şi să-şi petreacă siguri concediile de odihnă şi nu însoţiţi de vectori purtători de ameninţare la adresa securităţii naţionale. Asta este părerea mea sinceră şi personală”, a declarat secretarul executiv al PSD Dâmboviţa, Alexandru Oprea, fost ofiţer SRI.
20