Deputatul Daniel Blaga, preşedintele USR Dâmboviţa, a susţinut astăzi o nouă conferinţă de presă, la sediul organizaţiei judeţene.
Liderul USR a făcut vorbire despre majorarea salariilor din mai multe primării din judeţ, printre care Crevedia, despre care spune că este ilegală. Acesta a venit cu argumente clare prin care arată de ce măririle de salarii nu respectă legea.
“Aminteam, acum o săptămână, alături de presa națională, că primarul PSD de la Crevedia și-a majorat salariul. Hotărârea de majorare a fost luată în Consiliul Local, evident – cu sprijinul majorității PSD.
Ce să vezi, hotărârea de majorare a salariului este… ilegală! Explic de ce.
Conform Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile din sistemul bugetar se stabilesc prin înmulțirea unui coeficient cu salariul minim pe economie. Salariul minim brut în România este de 3.300 de lei. Dar, există o lege, Legea 103/2023 care spune că salariile pentru primari și viceprimari se stabilesc prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea salarizării unice, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021. Adică cu 2.300 de lei.
La Crevedia, primarul se face că nu știe de această lege, de această plafonare la salariul minim din 2021 și își stabilește salariul la 16.500 de lei, adică 5 ori 3,300 de lei. 5 este coeficientul prevăzut pentru o localitate precum Crevedia. Totul cu sprijinul partidului care suţine că l-a dat afară din rândurile sale, după tragedia de la Crevedia. Cu votul consilierilor PSD.
Iar acum sunt multe primării din județ care au pus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de consiliu local proiecte de hotărâri pentru majorarea salariilor primarilor. Și implicit a viceprimarilor și a tuturor angajaților. Aș aminti – Comișani, Niculești, Tătărani, etc. În mod normal aceste hotărâri ar fi trebuit să fie atacate de reprezentantul Guvernului în teritoriu, de Prefect. Doar că, cel puțin pentru Crevedia, surpriză! – Prefectura Dâmbovița a dat aviz de legalitate.
Fac un apel public către Instituţia Prefectului Dâmbovița, să ia act de aceste hotărâri de majorare a salariilor primarilor ilegale și să-și facă datoria cu adevărat. Mai ales, că șeful lor, Ciolacu a dat, chiar ieri, o Ordonanță prin care interzice șefilor de instituții de stat să mărească salariile bugetarilor prin decizii administrative. Dar, din păcate ăsta este PSD-ul, una zice, alta face.
În altă ordine de idei, am văzut Hotărârea nr. 415 din 26.10.2023 a ADI Deșeuri. Hotărâre, care în treacăt fie spus, nu apare nici acum pe site-ul ADI Deșeuri. De ce nu apare? Nu știm. Prin această hotărâre se aprobă Metodologia de instituire și colectare a taxei de salubritate pentru utilizatorii non-casnici. Cu alte cuvinte taxa de gunoi pentru agenții economici.
Taxa va fi calculată în funcție de specificul activității, al numărului de angajați și a suprafeței pe care își desfășoară activitatea. Se specifică un tarif de 700 lei/ tona de gunoi menajer. Înainte era în jur de 60 lei/ tona, deci o creștere de peste 10 ori. Mai departe, se stabilește taxa pentru mai multe categorii de utilizatori non-casnici – horeca, jocuri de noroc, magazine, unități de producție, instituții publice, unități de învățământ, unități spitalicești, lăcașe de cult, etc.
Pentru fiecare categorie se stabilește ce cantitate de gunoi produce, apoi se face înmulțirea cu 700 lei tona și se stabilește taxa. Nu am văzut nici o nota de fundamentare sau un studiu despre cum s-a ajuns la aceste valori. Și nici nu cred că există, pentru că s-a pornit de la o gaură de aproximativ 2,5 milioane de lei lunar pe care trebuia să o acopere de la … mediul privat. La paușal.
Amintesc doar câteva probleme cu această hotărâre:
1.Aberantă și discriminatorie
De exemplu, un restaurant care are sub 10 mese va plăti 300 de lei pe lună, echivalentul a 0,43 tone de gunoi. Dar un restaurant între 10 și 31 de mese va plăti 1.000 de lei, echivalentul a 1,43 tone de gunoi. Și se continuă până la peste 60 de mese unde se plătește 4,400 lei lunar. Acum ce treabă are taxa cu numărul de mese? Un restaurant poate să aibă 5 mese de 10 persoane sau 50 de mese de 2 persoane. Sunt modulare. În funcție de clienți. Un restaurant nu este autorizat pe număr de mese ci pe număr de locuri. În schimb un bar plătește 150 lei pe lună indiferent de câte mese are!? Total aberant și discriminatoriu.
2.Prevederi neclare
Orice operator economic care desfășoară activitate mai puțin comerț într-un birou – bănci, avocați, notari, contabili, consultanță, etc. Birou maxim 100 mp și 2-5 salariați, 150 lei pe lună și apoi birou peste 100 mp și între 6-10 salariați 500 lei pe lună. Ce se întâmplă în cazul în care ai peste 100 mp și sub 6 angajați? Sau sub 100 mp și doar 5 angajați? Cât e taxa? Se consideră angajați și mămicile care sunt în concediu de creștere copil – teoretic da, doar că ele nu vin la muncă? Prevederi neclare!
3.Taxare multiplă
Ce se întâmplă dacă există familii care au pentru fiecare membru câte un PFA la adresa la care locuiesc? Plătesc taxa de salubritate de 3 ori, odată ca și gospodărie – pe persoană fizică și apoi de 2 ori pentru fiecare PFA. Pentru același gunoi. Care este produs la aceeași adresă de aceeași oameni. Taxare multiplă. Această taxă specială este instituită în condițiile în care SUPERCOM deține monopol în Dâmbovița, ocupându-se și de colectarea deșeurilor și de operarea gropii de gunoi. Și în condițiile în care în legislația de mediu se face referire la taxarea pe cât gunoi produci, pe volum sau tonă de gunoi produsă. La fel cum se face referire și în contractul dintre ADI și SUPERCOM.
Vă reamintesc de pubele cu chip și mașini de gunoi cu cântar. Soluția, din punctul nostru de vedere, este ca taxa de salubritate pentru utilizatorii non-casnici să se facă în funcţie de gunoiul produs, cantitate sau volum. Iar dacă nu se poate face asta, nu sunt în stare să cântărească sau să măsoare, să se facă unitar pe un singur criteriu, cum ar fi numărul de angajați de exemplu, așa cum se face și în alte locuri din țară. Nu descoperim apa caldă.
Pentru societățile comerciale cărora această taxă li se pare discriminatorie, cu probleme de aplicare sau pur și simplu, nedreaptă le spun ce se poate face – în primul rând să urmărească când sunt ședințele de consiliu în care se va vota această hotărâre – pentru că ea trebuie validată de fiecare consiliu local. Să meargă la aceste ședințe și să-și spună punctul de vedere. Cel mai probabil vor fi ignorați sau amenințați. După ce hotărârea este adoptată să facă contestație prin care să solicite revocarea. Cel mai probabil această contestație va fi respinsă. După care se pot adresa justiției. Pentru contestație și acțiune în instanță, putem oferi asistență și motivare juridică.
O ultimă mențiune, suntem atenți cum se va vota în consiliile locale unde PNL are majoritatea“, a precizat liderul Daniel Blaga.
20