sâm. oct. 12th, 2024

alarmaCOMUNICAT DE PRESĂ – 24.04.2017

Bilanţul exerciţiului naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare

în situaţii de protecţie civilă – PROCIV 2017

În perioada 18-21 aprilie a.c., IGSU a declanșat, la nivel național, mecanismul de înștiințare a autorităților privind iminența producerii unor evenimente deosebite și au fost acționate echipamentele dedicate de avertizare/alarmare a populației.

Timp de patru zile au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înștiințare către autorități, cât și modul de funcționare a mijloacelor de alarmare a populației (sirene) existente la nivelul comunităților.

La nivel național există 7.713 astfel de mijloace tehnice de alarmare, dintre care 6.680 de sirene au fost acționate în cadrul exercițiului.

Din punct de vedere al acționării centralizate, 2.415 dintre sirenele funcționale pot fi comandate din dispeceratele inspectoratelor pentru situații de urgență, iar 3.630 mijloace necesită declanșare locală.

La nivelul judeţului Dâmboviţa, în cadrul exerciţiului PROCIV 2017 au fost acţionate 171 de sirene (12 cu acţionare centralizată şi 159 cu acţionare locală), din care 17 (3 cu acţionare centralizată şi 14 cu acţionare locală) nu au funcţionat.

Pe timpul desfăşurării exerciţiului Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” al Judeţului Dâmboviţa a efectuat verificări inopinate la 16 localităţi din judeţ, verificând un număr de 45 de sirene (6 cu acţionare centralizată şi 34 cu acţionare locală) din care 5 nu au funcţionat (neoperative).

* * *

Principalele concluzii care au reieșit în urma acestui exercițiu vizează nevoia implementării unui sistem integrat de avertizare și alarmare a populației, care să permită în timp scurt acționarea unui număr mare de sirene și transmiterea prin intermediul acestora a mesajelor de tip voce cu recomandările pentru populație.

De asemenea, pentru creșterea semnificativă a gradului optim de acoperire s-a identificat necesitatea completării echipamentelor de avertizare și alarmare existente, respectiv centralizarea acestora pentru acționarea simultană, în caz de urgență.

În același timp, eficientizarea modului de înștiințare a populației asupra situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebite, conduc la nevoia de implementare a unor sisteme alternative de anunțare, respectiv de utilizare a unor sisteme de tip „cell broadcast messages”.

Reziliența comunității pentru a depăși urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităților responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populația civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătățire a capacității de reacție a unui stat în fața provocărilor.

COMPARTIMENT INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

AL I.S.U. „BASARAB I” DÂMBOVIŢA