“Reiau demersul început data trecută şi adaug câteva comentarii evenimentelor care au marcat săptămâna recent încheiată. Inevitabil, am un singur personaj pe ordinea de zi: Traian Băsescu.
Să nu credeţi că-mi face vreo plăcere să abordez subiectul. Cred cu tărie că preşedintele actual este un produs nociv al vieţii publice autohtone. Iau doar ca pe o necesitate amendarea aberaţiilor pe care s-a simţit dator să le emită în decurs de câteva zile: de la reîntregirea salariilor pe care el le tăiase, la refuzul de a reduce CAS, până la jocul penibil de-a victima.
Mai întâi, la mijlocul săptămânii, preşedintele a mers în Parlament să le vorbească alor săi. Nimic nu impunea un discurs în Parlament, altceva decât preocupările sale strict personale.
Ce ne-a anunţat de-acolo? Lăsând la o parte ipocrizia recunoaşterii rolului major al forului legislativ în viaţa democratică, un for pe care l-a călcat în picioare de câte ori a avut ocazia, Traian Băsescu a ţinut morţiş să facă paradă cu puterea pe care o exercită autoritar asupra Guvernului. Adică asupra acestui nou Guvern şi, în primul rând, asupra premierului pe care se grăbiseră toţi să-l declare independent de preşedinte. Ori lucrurile trebuia readuse la „firesc” şi PDL-UNPR-UDMR trebuia să afle din gura şefului statului că nimic nu s-a schimbat, că Răzvan Ungureanu este Emil Boc II, cu toate „calităţile” deja consacrate: supunerea totală şi necondiţionată faţă de Cotroceni, îndeplinirea întocmai a viziunilor lui Traian Băsescu.
Asta a vrut, asta a făcut.
Şi ca să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru domnul premier, a dictat de la tribuna Parlamentului şi măsurile pe care Guvernul e dator să le ia în perioada următoare, culminând cu reîntregirea salariilor bugetarilor.
Simţind că lucrurile n-au fost suficient de clare şi premierul continuă să fie prezentat drept un independent pur-sânge (nici măcar propaganda proprie nu pricepuse mesajul), domnul Băsescu a ţinut să sublinieze ferm toate astea.
În consecinţă, a mers la televizor şi a pus lucrurile în ordine: CAS-ul, cu care s-a tot dat băţos domnul Ungureanu că-l reduce – nu trebuie redus, salariile trebuie întregite la 1 iunie, deşi putea să se-ntâmple asta de la 1 ianuarie, USL nu e un partid, e alianţă şi Elena Udrea e cel mai competent ministru cu care au fost binecuvântat poporul român.
Inutil să comentez toate astea. Sunt convins că românii le-au descifrat foarte exact. Sunt convins că a înţeles toată lumea de ce se măresc salariile (altfel o măsură obligatorie şi pe care am susţinut-o permanent) cu o săptămână înainte de alegeri. Sunt convins că au înţeles de ce e Udrea lăudată non-stop. În fine, sunt convins că şi domnul Ungureanu a înţeles mesajul.
De departe însă, cel mai revoltător lucru pe care l-a spus Traian Băsescu duminică este acela că funcţia de preşedinte a reprezentat pentru el cea mai mare umilinţă. Personajul care a ridicat mojicia, mitocănia, proasta-creştere la rang de virtuţi ale omului „de stat”, personajul care a umilit toate categoriile sociale din România, de la pensionari la salariaţi, de la studenţi la profesori, de la bugetari la privaţi, de la medici la pacienţi, personajul care şi-a bătut joc de instituţii fundamentale ale statului, care şi-a bătut joc de lege, acest personaj are tupeul revoltător de a spune că funcţia de preşedinte a fost o umilinţă.
Eu spun altfel: că Traian Băsescu a fost o umilinţă pentru români şi România şi că pe Traian Băsescu îl respectă românii tot atât cât i-a respectat şi el. Nu e vina lor că e prea puţin.”
Senator PSD
Lector univ.dr.
ADRIAN ŢUŢUIANU
20