“Propunem debirocratizarea relațiilor de muncă, pentru ca refugiații să poată obține un venit stabil pe perioada șederii în România și pentru ca țara noastră să beneficieze de micșorarea crizei resurselor umane!
Ultima săptămână ne-a arătat faptul că țara noastră are potențialul de-a ajuta în mod real comunități vecine. A fost un exercițiu de solidaritate și de empatie pur și simplu excepțional din partea societății civile. Mii, zeci de mii de oameni care au ales altruismul fără să clipească. Și care continuă să o facă. E necesar însă ca Statul Român să urmeze exemplul cetățenilor săi și să se implice mai mult. E o datorie morală, una imperativă, acum, cu atât mai mult cu cât a ajuta refugiații în această perioadă poate fi sinonim cu a ne ajuta pe noi.
În România, numărul posturilor pentru care nu se găsește forță de muncă, în special forță de muncă calificată, este într-o continuă creștere. Concret, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada ianuarie – august a anului 2021, numărul total de locuri de muncă vacante era de 264.983. Prin intermediul Hotărârii de Guvern nr.132/2022, privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2022, Executivul a decis să permită firmelor românești angajarea a 100.000 de persoane. Numărul acesta s-ar putea să fie însă mult prea mic, mai ales dacă ne raportăm la cifrele de mai sus sau la documentul aprobat de Guvern care sugerează faptul că mai toate domeniile duc lipsă de forță de muncă, acum.
E natural ca Statul Român să se gândească, întâi de toate, la cetățenii săi. E perfect normal însă de asemenea ca românii să aibă dreptul de-a alege liber unde și în ce condiții doresc să lucreze și să performeze. Diaspora înseamnă astăzi peste 4.6 milioane de români, stabiliți atât în Europa cât și în afara Bătrânului Continent. Majoritatea cu cariere și job-uri stabile. Români care trebuie să rămână egali în ochii Statului și care nu pot fi judecați pentru alegerea de a pleca, temporar sau definitv, din România. În contrapartidă, există astăzi pe Glob aproximativ 4 milioane de străini vorbitori de limbă română, aceștia reprezentând o potențială forță de muncă pentru piața din România, în condițiile în care limba română nu reprezintă o barieră de comunicare cu angajatorii și autoritățile române. Avem astfel ocazia de-a impulsiona această categorie și de a-i facilita accesul la piața muncii din țara noastră.
În ziua de astăzi, procesul de angajare al unui cetățean străin non-UE e unul greoi și costisitor deopotrivă și poate unul dintre principalele impedimente în ceea ce privește, spre exemplu, capacitatea de a integra pe piața muncii din România a cetățenilor Republicii Moldova, vorbitori nativi de limbă română în marea lor majoritate. Zilele acestea, încărcate, lungi și istovitoare, în care peste 74.000 de ucrainieni au ajuns în țara noastră, ar trebui să impulsioneze Parlamentul României să adopte măsuri astfel încât acest proces să fie simplificat. Sigur, numărul de ucrainieni care va ajunge aici până la finalul războiului e greu de anticipat. E greu să anticipăm acum și câți vor alege să rămână sau câți cunosc limba română. E un moment în care avem însă șansa să ajutăm în mod real comunități, ajutând România în egală măsură.
Alături de Oana Toiu, am pus astfel umărul la realizarea unui proiect de lege care vizează completarea art.44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și presupune posibilitatea acordării vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă fără prezentarea copiei avizului de angajare și străinilor care fac dovada cunoașterii limbii române cel puțin la un nivel satisfăcător. Dovada cunoașterii limbii române urmează să fie făcută fie pe baza unui atestat de cunoaștere a limbii române (care poate fi comunicat online Inspectoratului General pentru Imigrări fără să mai implice deplasarea la sediul instituției pentru susținerea unui interviu), fie pe baza unui interviu cu reprezentantul Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere a limbii române (în situația străinilor care cunosc limba română, dar nu dețin, formal, un atestat de cunoaștere a limbii române)”, a precizat deputatul Daniel Blaga, preşedintele USR Dâmboviţa.
20