24 aprilie 2024
Analiză – Vom trăi mai mult, ca și speranță de viață, dar mai greu ca și putere de cumpărare

Analiză – Vom trăi mai mult, ca și speranță de viață, dar mai greu ca și putere de cumpărare

Anuarul statistic al României, editat de către Institutul Național de Statistică, prezintă amănunțit cam tot ce contează în materie de populație, industrie, geografie, sănătate si finanțe. Pe noi ne interesează de această dată populația.

Piramida populației exprimă grafic datele din teren, prezentând foarte sugestiv care categorie de vârste are cea mai mare pondere în populația totală a țării. Acest grafic sintetizează trecutul și prezice viitorul demografic al unei țări, așa că vă invit să aruncăm o privire în viitorul demografic al României.

Privită de la bază către vârf, în cazul României nu avem de a face cu o piramidă clasică, ci mai degrabă cu o clepsidră.

Numărul tinerilor este unul mic, relativ compact până la vârsta de 30 de ani, adulții ce reprezintă forța de muncă activă sunt de asemenea reduși ca număr, după care vedem către vârf o explozie a populației îmbătrânite, ieșite din câmpul muncii.

Ce înseamnă acest lucru însă? Viitorul României nu arată prea bine, întrucât rata de înlocuire a generațiilor este din ce în ce mai mică, capacitatea de înlocuire a forței de muncă este una mult diminuată, fapt ce va impune acoperirea necesarului din populația imigrantă, cu precădere din țările Asiei de sud-est și câteva țări africane.

Întrucât un număr mic de copii pune presiune pe sistemul educațional, vom vedea tot mai multe școli desființate sau comasate, din învățământ urmând a dispărea câteva sute de locuri de muncă.

Forța de muncă activă, cea care pune în mișcare economia și pe umerii căreia se bazează atât minorii ce trebuiesc întreținuți cât și adulții pensionari, este din ce în ce mai redusă.

Populația adultă ajunsă la vârsta pensionarii reprezintă cea mai numeroasă ramură, fapt care va influența politica în general și viața fiecăruia dintre noi în particular. În loc să vină cu un mesaj electoral adresat tinerilor, un mesaj orientat către competitivitate și evoluție, politicienii vor veni cu mesaje ce vor viza pensionarii și asigurarea serviciilor pentru această categorie.

Astfel, luat unu la unu, votul unui pensionar va cântări mai mult decât votul unui tânăr, pentru simplu motiv că tânărul nu mai are reprezentare.

Presiunea pe împărțirea bugetului va vira mult către acordarea de diverse ajutoare specifice vârstelor înaintate, iar sistemul sanitar se va adapta pentru a acorda ajutor de specialitate tocmai acestei categorii. Pe scurt, vom trăi mai mult, ca și speranță de viață, dar întrucât tinerii care să mențină puterea economiei sunt în declin demografic, din păcate vom trăi mai prost ca și putere de cumpărare.

Vom avea probleme în acoperirea multor sectoare economice, și vom trăi un adevărat asalt al forței de muncă de sorginte asiatică.

Pentru o perioadă vom avea un declin în calitatea acordării serviciilor, întrucât nu vom avea decât muncitori foarte slab calificați și sa fim sinceri, România nu este văzută de nimeni drept un paradis al locurilor de muncă.

Fără o intervenție promptă a autorităților în sprijinirea copiilor, a tinerilor și a familiilor nou întemeiate, pe fondul unui spor natural negativ de – 8,2 la mie și a unei populații active tot mai reduse , România și-ar putea lua la revedere deja de la o întreagă generație care așteaptă doar să împlinească vârsta care să-i permită trecerea graniței fără restricții.

articol scris de Liviu Lazăr,

reporter special targovistenews.ro

fb-share-icon20
Social Share Buttons and Icons powered by Ultimatelysocial