COMUNICAT DE PRESĂ În urma afirmaţiilor recente făcute de liderii social – democraţi dâmboviţeni referitoare la activitatea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, mediatizate de către un „anumit” segment al presei locale, mă văd nevoit să fac următoarele precizări: 1. Legat de activitatea Curţii de Conturi, dacă domnul deputat Ion Stan ar fi cunoscut legea, ar fi ştiut că acest organism efectuează periodic controale în cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, controale normale care ar putea fi numite de rutină, obiectivele acestora urmărind direcţiile şi lucrările de investiţii ce s-au efectuat de către autoritate până în prezent. Facem precizarea că, şi în această perioadă, Curtea de Conturi derulează activităţi de control la nivelul CJD, sursa de inspiraţie pentru diferitele obiective ale controalelor fiind de multe ori şi presa şi poziţiile diferiţilor oameni politici. Spre exemplu, aşa cum domnul Ion Stan a rămas cu ideea greşită că în Programul privind oferta de asociere a CJD cu consiliile şi comunităţile locale în vederea susţinerii unor obiective de interes public (reabilitarea bisericilor, amenajarea de locuri de joacă etc) cel ce cheltuieşte banii este CJD, tot aşa şi Curtea de Conturi şi-a stabilit un obiectiv pe care nu-l va putea finaliza decât la autorităţile locale beneficiare ale acestui program. Tot referitor la acest aspect, mai completăm faptul că, fiind vorba despre hotărâri ale CJD – în speţă, Hotărârea CJD nr.85/29.08.2008 – care au fost adoptate şi cu votul consilierilor PSD, ne-am fi aşteptat la o abordare mai aplicată pe subiect şi nicidecum la o poziţie politică cu totul amatoristă. 2. În ceea se priveşte şedinţele de îndată ale CJD, cum ar fi cazul celei din data de 13.04. 2010, preşedintele CJD, Florin Popescu, nu a făcut decât să respecte legea care stabileşte criteriul de urgenţă ce impune o asemenea abordare. În cazul preocupării domnului Stan, era vorba de perspectiva pierderii unor sume de bani pentru lucrări contractate şi executate în anul 2009 şi cu aprobarea PSD, finanţate printr-un credit de angajament al autorităţii judeţene, în cadrul Programului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, conform HG 577/1997. Prin urmare, criteriul de urgenţă a fost respectat chiar dacă drumurile în discuţie îi creează domnului Stan o stare de nelinişte politică. Ar fi fost de dorit ca o asemenea stare să-l fi bântuit şi în mandatele anterioare care „au strălucit” în pietruiri şi lucrări de o calitate îndoielnică, asfaltul fiind un material fără nicio legătură cu PSD. 3. Referitor la taxa de salubrizare, rezultată în urma implementării programului ISPA în judeţul Dâmboviţa, criticată atât de vehement de liderii PSD, precizăm faptul că aceasta este, de fapt, o taxă de habitat, a cărei valoare nu este încă stabilită, chiar în cursul zilei de luni, 19 aprilie, având loc la sediul CJD o nouă întâlnire cu primarii pe această temă. Din dorinţa de a respecta realitatea, trebuie să aduc la cunoştinţă că valoarea aceastei taxe de habitat a fost propusă chiar de primarii PSD, care au considerat că, în funcţie de nivelul de încasare a taxelor si impozitelor, trebuie să îşi constituie o rezervă la nivel local astfel încât să evite situaţiile de incapacitate de plată a serviciului prestat. În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că fiecare consiliu local are autonomie deplină să găsească formula cea mai potrivită pentru a asigura funcţionarea, în bune condiţii, a programului ISPA, la nivel local şi al întregului judeţ. Este adevărat că, pentru a nu genera nemulţumire între cetăţenii dâmboviţeni, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a sugerat primarilor că ar fi de bun augur să se stabilească o taxă unică la nivelul judeţului, în cuantumul dorit de către aceştia, tocmai pentru că programul ISPA se adresează întregii populaţii a judeţului. Deci, ceea ce rămâne de discutat este doar metodologia de colectare a taxei de habitat, discuţiile purtându-se în continuare asupra modului de colectare. Pentru cei ce nu înţeleg si doar critică “de-a surda” trebuie menţionat că, în cursul anului 2010, până la finalizarea licitaţiilor cu operatorii, calculul taxei este efectuat în raport de cantităţile prestabilite de deşeuri menajere, aşa cum au fost licitate, respectiv aproximativ 10.000 de tone/lună. De la 1 ianuarie 2011, taxa va fi adaptată si cuantificată ca atare, în funcţie de cantitatea de deşeuri menajere colectată la nivelul fiecărei localităţi. Totodată, metodologia rezultă din documentele aprobate încă din anul 2000 si are în vedere si rambursarea împrumutului extern si necesitătile de dezvoltare a programului. În privinţa colectării taxei de habitat de către autorităţile locale, dacă definiţia legală a acestei taxe este taxă specială şi dacă localităţile (membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară) concesionează prestatorului doar efectuarea servciului de colectare, este mai mult decât evident că acest prestator nu poate încasa o taxă specială, atribut pe care trebuie să-l exercite însăşi autoritatea locală. Deşi pentru unii ar fi fost mai comod ca încasarea acestei taxe să se facă oricum altcumva numai de către primari nu şi în privinţa cuantumului ar fi de dorit o sumă cât mai mică, Programul ISPA, pilot la nivel naţional, a fost convenit să funcţioneze în acest mod încă din anul 2001, atât prin memorandumul de finanţare, cât şi prin acordul dat de localităţi, prin autorităţile lor reprezentative. Aşadar, orice nemulţumire a domnului Ion Stan, îl obligă să nu uite că, în anul amintit, conducerea CJD revenea Partidului Social Democrat. Preşedintele CJD, Lect.univ.Florin Popescu
20