Populaţia stabilă a municipiului Târgovişte era de 79610 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe era următoarea:
Municipiul Moreni (18687 persoane), oraşul Pucioasa (14254 persoane) şi oraşul Găeşti (13317 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Potlogi (8981 persoane) Dragomireşti (8867 persoane), Răzvad (8521 persoane), Băleni (8368 persoane), Corbii Mari (8316 persoane) şi Cojasca (8276 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Râu Alb (1564 persoane), Cornăţelu (1675 persoane), Vârfuri (1842 persoane), Pucheni (1861 persoane) şi Vişineşti (1974 persoane)
Potrivit datelor de recensământ, populaţia stabilă a judeţului Dâmboviţa a crescut constant până în anul 1992 inclusiv. După 1992, populaţia judeţului scade sensibil din cauza sporului natural negativ şi a fenomenului de emigrare internaţională din ce în ce mai intens, mai ales după aderarea României la U.E. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 23018 persoane (4,2%) iar faţă de cea de la recensământul din 1992 a scăzut cu 43296 persoane(7,7%).
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 150043 persoane, reprezentând 28,9% din totalul populaţiei stabile faţă de 54,0% cât se înregistra la nivel naţional.
Proporţia populaţiei rurale a scăzut până în 1992, raportul dintre cele două medii de rezidenţă fiind în favoarea ruralului.
În ultimi 20 de ani, raportul dintre urban şi rural, s-a menţinut la cote apropiate.
Femeile reprezintă 51,0% din totalul populaţiei stabile (264348 persoane)
Raportul pe sexe al populaţiei se menţine relativ constant, femeile fiind mai numeroase decât bărbaţii.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,1% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,9%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,3%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 15,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.
De la începutul anilor ’90 judeţul Dâmboviţa intră într-un proces accentuat de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei tinere reducându-se, dar crescând cea a populaţiei vârstnice. Declinul demografic al populaţiei nu provine din creştere mortalităţii, ci din reculul natalităţii şi menţinerea acesteia la valori scăzute, mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migraţia externă a persoanelor tinere şi a celor apte de muncă.
Generaţiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii în anii 2020-2030 şi vor avea de întreţinut economic o populaţie vârstnică numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau 17 persoane în vârstă de 65 ani şi peste, iar în anul 2002, 21 de persoane, în 2011 raportul s-a adâncit la 23 de persoane vârstnice la 100 persoane în vârstă de muncă. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare. Deci se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viitor, între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar. Cum va putea fi susţinută economic această populaţie vârstnică?
Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 500092 persoane (din totalul celor 518745 persoane). S-au declarat români 470136 persoane (94,0%). Populaţia de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 27355 persoane (5,5%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 200 sunt: bulgari (1586 persoane) şi sârbi (466 persoane). Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 3,1% la 5,5%) şi a ponderii populaţiei de etnie bulgară (de la 0,1% la 0,3%). În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că populaţia de etnie romă deţine majoritatea în comuna Cojasca(72,0%); de asemenea ponderi mai ridicate se inregistrează şi în comunele: Potlogi (32,6%), Ludeşti (25,5%), Crângurile (22,5%), Costeşti Vale (21,0%).
Potrivit liberei declaraţii a celor 500158 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 1,5% dintre persoane limba romani reprezintă limba maternă iar limba bulgară a reprezentat limba maternă pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,1% din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 499904 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 96,4% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 1,4% s-au declarat de religie penticostală, 0,8% de religie adventistă de ziua a şaptea, 0,5% creştină după evanghelie iar 0,4% de religie evanghelică. Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,4% din total. S-au declarat „fără religie” 127 persoane iar atei 229 persoane ceea ce reprezintă un procent de 0,1% din totalul populaţiei.
Structura populaţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 47,3% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 122652 bărbaţi şi 122893 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 39,3%, persoanele văduve reprezintă 9,8% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3,6%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 23812 persoane.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 47,7% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 9,9% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8093 persoane analfabete.
Nivelul de educaţie al populaţiei s-a îmbunătăţit constant şi semnificativ.
Proporţia persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste s-a triplat în intervalul 1992-2011, iar cea a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie s-a redus sensibil. La 20 octombrie 2011, ponderea persoanelor analfabete era de 1,7%, aproape la o treime faţă de recensământul din 2002.
Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor temporar absente plecate în străinătate pentru o perioadă mai mica de 12 luni era de 22954 persoane, Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 6328 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.
20