“Multi dintre ofiterii de securitate erau in 1990-1993 inca activi, iar cei care supravegheasera activitatea pe acesta linie pe raza localitatii pana in decembrie 1989 erau acum SRI-isti.
Toata arhiva pe linie de securitate, precum si armamentul, au fost ridicate de la posturile de politie de catre reprezentantii M.Ap.N.
Pe la jumatatea lunii februarie 1990, intr-o noapte, in jurul orelor 2.00, am fost trezit din somn de puternice batai in usa apartamentului unde locuiam. Am iesit buimac de somn sa vad ce s-a intamplat si am vazut in fata mea doi domni intre doua varste imbracati in costume si purtand cravate.
Unul dintre ei s-a legitimat ca fiind ofiter SPP si mi-a spus ca face parte din sistemul de protectie al sefului SRI, Virgil Magureanu.
I-am privit nedumerit si nu intelegeam ce legatura aveam eu cu seful SRI-ului, dar acestia mi-au bagat sub nas o legitimatie cu coperti din carton maro care avea o fotografie, iar restul datelor erau completate cu creionul.
Am recunoscut imediat in fotografia de pe asa-zisa legitimatie pe unul dintre cei doi rromi transfugi pe care-i escortasem de la Oradea. Cei doi SPP-isti m-au intrebat daca cunosc pe cel din fotografie si ce informatii detin despre acesta.
Am studiat mai atent legitimatia pe care mi-o prezentase unul dintre ei si am realizat ca, in urma cu cateva zile, tocmai raportasem verbal unui ofiter de la IPJ despre existenta acestor legitimatii pe raza localitatii, in comunitatea rroma.
Dupa ce le-am spus celor doi SPP-isti ce stiam despre detinatorul legitimatiei, acestia mi-au spus ca dimineata voi fi contactat de un ofiter superior din cadrul SRI, care va veni sa afle informatii suplimentare.
De fapt, era vorba despre o organizatie religioasa, cu caracter filantropic denumita Armata salvarii, cu sedii in America si Germania. Reprezentanti ai organizatiei, racolasera in judetul Dambovita, pe raza comunei unde lucram si in Baldana, o localitate invecinata, mai multi adepti carora le inmanau niste legitimatii din carton maro in care se aplica poza adeptului si un grad militar.
Intelegeam ingrijorarea SPP-istilor si a sefului SRI in ceea ce privea atribuirea de grade militare adeptilor. Se presupunea ca acestia faceau parte dintr-o oragizatie paramilitara care desfasura activitati ostile statului.
Aflasem de la SPP-isti ca in acea seara, in timp ce se deplasau cu autoturismul de serviciu, domnul Virgil Magureanu, dupa o sicana in trafic cu un alt conducator auto, fusese pur si simplu blocat pe strada.
Cand soferul domnului Magureanu coborase din masina sa vada despre ce era vorba, celalalt sofer il injurase si ii prezentase o legitimatie in care era trecut ca avand gradul de colonel in Armata salvarii. Cand SPP-isul a scos pistolul din dotare si l-a indreptat spre soferul ce-i blocase masina, rromul de la volan, a demarat in tromba, abandonandu-si faimoasa legitimatie in mainile SPP-istului.
Cum era de asteptat, in dimineata urmatoare, la orele 8.00, in biroul meu era seful serviciului OP de la IPJ Dambovita si doi ofiteri superiori de la SRI structura centrala. Bineinteles ca ofiterul caruia ii raportasem verbal despre aparitia legitimatiilor cu grade militare in comunitatea rroma nu mai recunostea acum acest lucru.
Mi-au trebuit cateva ore sa le explic celor trei ofiteri superiori ca nu era vorba despre o organizatie para-militara, ci despre un mod de a racola oamenii intr-o secta religioasa raspandita in comunitatile rrome din Dambovita.
Principala activitate a celor ce aderau la aceasta organizatie era recrutarea de noi adepti si de impartire a unor ajutoare umanitare venite din strainatate. Dogma pe care se baza si se bazeaza si astazi Armata salvarii este determinarea unei mase cat mai mari de adepti de a sustine anumite ideologii sociale, politice si nu in ultimul rand relogioase.
Rromii, prin numarul lor mare, au fost, sunt si vor fi o mare masa de manevra care poate inclina oricand balanta spre cei care o manipuleaza in interes personal si chiar de grup.
In localitatea unde lucram, peste o mie de locuitori erau ofiteri, incepand cu grad de locotenent si terminand cu cel de colonel. Multi dintre rromi veneau si-mi spuneau ca sunt ofiteri sub acoperire si-mi fluturau pe sub nas cartoanele lor scrise cu creionul.
A trebuit sa fiu criticat din nou pentru faptul ca nu intocmisem un raport scris catre conducerea IPJ cu privire la organizatia Armata salvarii. In urmatoarele doua zile stransesem pe birou cam 500 de asa zise legitimatii de ofiteri, ridicate de ofiterii SRI.
Influenta predicatorilor veniti din occident in comunitatea rroma avea sa conduca la emigratia masiva a rromilor catre Germania Federala. Multi dintre adepti renuntau la ocupatiile lor liberale si prin orice mijloace treceau frontiera Romaniei, in exodul lor catre Germania.
Nu toti reuseau sa faca acest lucru legal, foarte multi apelau la metode noi, nemaiintalnite pana atunci de a trece ilegal frontiera.
O firma de transport international din Targoviste a trecut de-a lungul timpului peste granita sute de rromi ascunsi printre lazi, material lemons si alte bunuri scoase din tara.
Va urma”
D.D.
20