MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
“BASARAB I”
AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA
Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Basarab I“ al județului Dâmbovița din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
Pe pieptul acvilei, un scut tăiat și despicat în șef: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o căprioară de argint, redată din profil, spre dextra.
În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ *„BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIȚA
Semnificaţia elementelor însumate:
a) casca şi topoarele – sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
b) grenada explodând – aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
c) ramurile de stejar – forţa, puterea; autoritate veche;
d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat – protecţia civilă;
e) căprioara – element preluat de la stema județului Dâmbovița pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
Însemnul heraldic a fost aprobat prin OMAI nr. 86/2015 pentru modificarea şi completarea OMIRA nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
Însemnul heraldic va fi utilizat pe corespondența oficială și pe toate imprimatele elaborate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Basarab I” al județului Dâmbovița.
PLANŞA CONTUR ALB-NEGRU
PLANŞA COLOR
13 septembrie
Ziua Pompierilor din România
167 de aniAnul revoluţionar 1848 a consacrat pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine pentru idealurile democraţiei şi independenţei, ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile incendiului care a devastat Bucureştiul, în martie 1847, când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.
La intervenţia lui Suleiman-Paşa, care, însoţit de o armată numeroasă, a trecut Dunărea pentru a înăbuşi revoluţia română, s-a constituit, la 28 iulie/9 august 1848, o locotenenţă domnească, formată din trei foşti fruntaşi revoluţionari între care şi fostul ministru de interne Nicolae Golescu.
Reclamat de boierii reacţionari că a tratat cu Suleiman-Paşa a fost înlocuit de Sultan cu Fuad-Efendi, care s-a arătat mai ferm în înăbuşirea Revoluţiei române. La acuzaţia lui Fuad-Efendi care a caracterizat revoluţia ca o „rebeliune izvorâtă din acel duh al comunismului”, împotriva căruia se ridicase întreaga Europă şi a cererii restabilirii regimului regulamentar şi numirea lui Constantin Cantacuzino în funcţia de caimacam, majoritatea celor 200 de delegaţi care au mers în tabăra otomană de la Cotroceni a strigat: „Moarte, mai bine decât Regulamentul”, fapt pentru care comandantul turc a ordonat arestarea delegaţilor protestatari.
Indignaţi de modul cum s-au comportat trupele turceşti la intrarea în Capitală, când au maltratat cu săbiile şi lăncile populaţia civilă, trecând cu caii peste cei căzuţi, şi de arestarea conducătorilor Revoluţ iei române, unit ăţile militare române ce constituiseră un sprijin serios al revoluţiei, s-au pus în mişcare în pofida cuvântului de ordine al Locotenenţei domneşti de a se abţine de la orice act ostil faţă de armata invadatoare. Trupele otomane, sub comanda lui Fuad- Efendi, s-au deplasat lent, permiţând fruntaşilor Revoluţiei române să se refugieze din ţară pentru a nu fi arestaţi.
Roata de pompieri a oraşului Bucureşti, care, datorită propagandei în rândurile ei, făcută de Dincă Bălăşeanu şi Ioan Deivos, devenise un sprijin statornic şi credincios al Revoluţiei paşoptiste, participând activ la apărarea ei şi asigurarea pazei bunurilor populaţiei, a părăsit cazarma de la Agie sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu.
Ea a angajat, în mod spontan, lupta cu a doua coloană otomană, care, de douăzeci de ori mai numeroasă decât compania de pompieri, a pătruns în oraş prin bariera Dealul Spirii şi a staţionat în faţa cazărmii de infanterie. În cursul luptei inegale, dar eroice, ostaşii roatei de pompieri, sprijinite de celelalte unităţi militare române şi de cetăţeni înarmati, au asaltat la baionetă artileria duşmană, capturându-i o parte din tunurile pe care le-a întors apoi împotriva turcilor, provocându-le sute de morţi şi răniţi.
Au căzut în această eroica bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri, între care şi ofiţerii Dănescu şi Starostescu, precum şi o parte din ostaşii Batalionului 2 din Regimentul 2 infanterie, care participaseră la luptă, trăgând asupra turcilor din interiorul cazărmii.
Şi-au pierdut viaţa în inegala încleştare 200 de otomani, 47 de soldaţi pompieri şi 2 ofiţeri (care au fost înhumaţi ulterior în curtea Bisericii Sf. Gheorghe Plevenei), şi au rezultat peste 100 de răniţi. Ceilalţi pompieri, în frunte cu sublocotenentul Dincă Bălăşeanu, s-au retras, pentru a continua lupta, în tabăra generalului Gheorghe Magheru de la Râureni.
După dizolvarea acesteia, eroicii pompieri, alături de cei care activaseră în gărzile naţionale, au trecut munţii şi s-au înrolat în armata revoluţionară condusă de Avram Iancu, unde Dincă Bălăşeanu a ocupat funcţia de centurion.
Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate că majoritatea jertfelor (din cei peste 100 de morţi şi tot atâţia răniţi) au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării.
Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească „Pro virtute militari”, înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861), primind primul drapel de lupta din mâna domnitorului.
Recunoaşterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice şi regimurile politice prin care a trecut ţara.
Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbatorită dintotdeauna, ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă, a fost legal oficializată după război, apoi prin Legea nr. 121/1996 prinvind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Niciodată capitolul din Istoria Naţională dedicat anului revoluţionar 1848 nu a făcut abstracţie, indiferent de vremuri, de sângeroasa şi inegala confruntare dintre ostaşii companiei de pompieri din Bucureşti şi o coloană a armatei otomane.
Pe timpul domniei lui Cuza, pompierii au beneficiat de atenţia sa deosebită, capul oştii inspectându-i des şi fiind mulţumit, de fiecare dată, de modul cum se prezentau cazărmile şi oamenii.
Tradiţiile consemnează, în acei ani, şi trimiterea în străinătate (la Paris) pentru perfecţionarea pregătirii, a primului ofiţer de pompieri.
Caracterul militar şi structura organizatorică specifică aveau să fie întărite şi statornicite încă din anul 1874, prin Înaltul Decret Regal nr.702.
Astfel, se cuvine, ca în fiecare an, să cinstim memoria înaintaşilor, dar în acelaşi timp să ne achităm de prezentele misiuni şi sarcini multiple care ne stau permanent în atenţie.
“CINSTE ŞI ONOARE MEMORIEI EROILOR POMPIERI !”
Premise istorice
ale pompierilor dâmbovițeni
Primele informații despre funcţionarea serviciului public de pază contra incendiilor, denumit “Comanda focului”, în Târgoviștea secolului XIX sunt din anul 1836. În aceste documente apar informații că înainte de 26 august 1836 existau în dotarea Primăriei comunei Târgoviște 2 sacale, dar serviciul de stingere a incendiilor nu funcționa.
Efectele distrugătoare ale incendiilor şi pericolul permanent al izbucnirii unora noi, au determinat locuitorii oraşului, şi în special conducerea lui, de a lua măsuri pentru organizarea unor formaţiuni de stingere a incendiilor şi elaborarea unor reguli de prevenire şi stingere a focurilor.
Din documente aflăm că, în lipsa serviciului de stingere a incendiilor, Maghistratul cere Poliției ”să oblige pe toți negustorii să aibă dotate prăvăliile cu căngi, topor, scară și furtun de apă”.
Din 1836, în urma solicitărilor Departamentului din Lăuntru, ia ființă la Târgoviște, în suborinea și întreținerea sfatului orășenesc, serviciul de stingere a incendiilor cunoscut sub numele de ”Comanda de Foc”, iar mai târziu, Comanda Pompierilor, dotat cu o pompă numită ”tulumbă” tractată, două sacale trase de cai, căngi, scări, topoare, alte obiecte necesare, precum și 2 sacagii.
Documente din secolul XIX menționează folosirea Turnului Chindiei din Târgoviște ca şi foişor. Din anul 1853 Turnul Chindia, a fost pus la dispoziţia Maghistratului oraşului Târgovişte, pentru “a se servi cu dânsul ca observator la întâmplări de aprinderi”.
În 1876 se cumpăra o pompă de incendiu de la firma Thirion din Paris. Serviciul de stingere a incendiilor funcționa la acea vreme în chiliile Mânăstirii Stelea unde se instala, la 1896, o conductă de apă pentru stingerea incendiilor și stropirea străzilor, care pleca de la Iazul Morilor.
În anul 1907, încep demersurile pentru construirea unei noi cazărmi pentru pompieri.
La 1913 personalul serviciului de pompieri era constituit dintr-un sergent, un ajutor, un brigadier și 18 pompieri.
În 1914 serviciul de stingere a incendiilor trecea în subordinea Arsenalului Armatei unde se amenaja o cazarmă nouă, Compania Arsenal Târgoviște, serviciul de stingere urmând să fie asigurat de militari. Dotarea serviciului de pompieri era următoarea: 1 pompă Knaust; 1 pompă franceză; 1 car cu unelte; 3 sacale de lemn; 8 cai și hamuri.
În noiembrie 1916, pe timpul ocupaţiei germane, serviciul de pompieri se desfiinţează. Activitatea acestuia se reia abia după 2 ani, în 1918, după terminarea războiului.
În anul 1922 serviciul de pompieri se efectua de către o echipă de la Regimentul Carelor de Luptă.
Noi modificări în structura organizatorică a Corpului pompierilor militari au fost impuse în urma reformei administrative de la 13 august 1938, prin care, din punct de vedere administrativ-teritorial, se înfiinţau 10 “ţinuturi” ce grupau mai multe judeţe.
Anul 1938 marchează înfiinţarea de noi subunităţi de pompieri pe teritoriul actual al judeţului Dâmboviţa, şi anume:
Secția de pompieri Moreni;
Secția de pompieri Pucioasa;
Secția Arsenal Mija.
Noua organizare la nivel de Corp al pompierilor militari a fost completată prin înfiinţarea, la 31 mai 1940, a Grupului de pompieri “Regiunea Petroliferă” a cărui misiune era prevenirea și stingerea incendiilor în zona Ploiești. În componenţa acestuia intrau: Compania Ploiești și secţiile Câmpina, Târgovişte, Sinaia și Văleni.
După cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1946, se înfiinţează serviciul de pompieri şi în oraşul Găeşti. Astfel, în cadrul “Regiunii Ploiești”, în afară de subunităţile din Prahova şi Buzău, funcţionau următoarele subunităţi dâmboviţene:
Compania Târgovişte;
Compania Moreni;
Compania Pucioasa;
Secția Găeşti;
Secția Gura Ocniţei
În anul 1956, Secţia Găeşti şi Secţia Gura Ocniţei îşi încetează existenţa.
În anul 1968, în urma reorganizării teritorial administrative a luat fiinţă, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 3061 din 01 octombrie – Grupul de pompieri Dâmboviţa, având următoarele subunităţi:
– Compania 1 Târgovişte;
– Compania 2 Moreni;
– Compania 3 Pucioasa.
În 1983 se constituie Plutonul de Pompieri Titu în cadrul Companiei Târgovişte, iar în anul 1985 se transformă în Pichet de pompieri, în cadrul aceleiaşi companii.
După anul 1990, eforturile sunt concentrate pentru înfiinţarea de noi subunităţi de pompieri pentru o acoperire cât mai eficientă zonei de competenţă şi scurtarea timpilor operativi de intervenţie:
– 1994 – se constituie Compania de pompieri Titu;
– 1995 – se înfiinţează Pichetul de pompieri Găeşti;
– 1995 – se înfiinţează Pichetul de pompieri Voineşti;
– 1995 – se înfiinţează Pichetul de pompieri Corneşti;
– 1995 – se înfiinţează Pichetul de pompieri Răcari.
În data de 10.10.1997, prin Decretul Prezidenţial nr. 512/1997, se acordă DRAPELUL DE LUPTĂ – Grupului de Pompieri “BASARABI“ al județului Dâmbovița.
Conform ordinului ministrului de interne nr. I/01022 din 01.05.1998 privind noul stat de organizare al unităţii se operează următoarele modificări în structura unităţii:
1. Se constituie Detaşamentul de pompieri Târgovişte, cu subunităţile:
a. Garda de intervenţie nr.1 Târgovişte;
b. Garda de intervenţie nr.2 Târgovişte;
c. Garda de intervenţie nr.3 Voineşti.
2. Se constituie Detaşamentul de pompieri Titu, cu subunităţile:
a. Garda de interventie nr.1 Titu;
b. Garda de interventie nr.2 Răcari;
c. Garda de interventie nr.3 Găeşti.
3. Se constituie Secția de pompieri Moreni, cu subunităţile:
a. Garda de intervenţie nr.1 Moreni;
b. Garda de intervenţie nr.2 Moreni;
c. Garda de intervenţie nr.3 Corneşti.
4. Se constituie Stația de pompieri Pucioasa.
La 01.07.1998, se înființează Garda de intervenţie Vişina, în cadrul Detaşamentului Titu.
La 15 ianuarie 2000, prin desfiinţarea Detaşamentului Titu, se constituie:
– Secția de pompieri Titu, având în structură:
– Garda de intervenție Titu și Răcari;
– Secția de pompieri Găeşti, având în structură:
– Garda de intervenție Găeşti și Vişina.
La 14.08.2001, se organizează la Secţia Titu, Staţia de Intervenție pentru Asistenţă Medicală de Urgenţă și Descarcerare, astfel:
– modulul de descarcerare – încadrat cu 3 militari angajaţi pe bază de contract şi 2 militari in termen;
– modulul medical – conducători auto (3 militari angajaţi pe bază de contract) asiguraţi de Secţia Titu – personalul medical fiind asigurat de Spitalul orăşenesc Titu.
Începând din anul 2001, în cadrul Grupului de pompieri “BASARABI” al judeţului Dâmboviţa, se constituie Staţii de intervenţie pentru asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, astfel:
– 14.08.2001 – Titu și Pucioasa
– 01.01.2003 – Târgovişte
– 30.08.2003 – Găeşti
La 01.09.2003 unitatea avea zona de competență împărțită în 4 raioane pentru descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă. Serviciile de descarcerare erau asigurate de Grupul de pompieri, iar cele de asistență medicală de urgență erau asigurate de Serviciul de ambulanță județean.
Începând cu 15 Decembrie 2004, prin reorganizarea Grupului de Pompieri “Basarabi” Dâmbovița şi a Inspectoratului Judeţean pentru Protecţie Civilă s-a înfiinţat o nouă structură : Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţa “Basarab I” Dâmboviţa. Este o nouă instituţie cu atribuţii clare privind prevenirea, monitorizarea și gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Începând cu 01.01.2007, data la care s-a renunţat la obligativitatea satisfacerii stagiului militar, s-a demarat un proces de profesionalizare, pe parcursul a trei etape, urmărindu-se crearea unui serviciu profesionist în vederea intervenției specializate în situații de urgență.
În anul 2008, s-au înființat alte două subunități și anume: Garda de Intervenție Potlogi (21.05.2008) și Garda de Interventie Fieni ca parte a Detaşamentului de Pompieri Pucioasa (13.07.2008).
În data de 05.06.2009, s-a operaționalizat Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Dâmbovița (SMURD) cu două două echipaje medicale la Detașamentele de Pompieri din Târgoviște și Titu.
Cu data de 04.07.2011, își începe activitatea Centrul de Formare și Pregătire în Descarcerare și Asistență Medicală de Urgență, acreditat pentru formarea viitorilor paramedici, care funcţionează la Detaşamentul de pompieri Pucioasa.
În decembrie 2011, Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Dâmbovița își extinde capacitatea cu 3 echipaje şi la Detaşamentele de pompieri din Moreni, Găeşti şi Pucioasa, iar, din 01 februarie 2013, cu încă 4 echipaje în cadrul Gărzilor de Intervenţie de la Fieni, Potlogi, Voineşti şi Corneşti.
La această dată, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Basarab I” Dâmbovița asigură o intervenție rapidă și eficientă prin cele 11 subunități operative în: Târgoviște, Moreni, Pucioasa, Titu, Găești, Voinești, Cornești, Răcari, Vișina, Fieni și Potlogi.
Statistica intervenţiilor ianuarie-august 2015
În primele 8 luni ale anului 2015, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I“ al judeţului Dâmboviţa au fost alertate la 6.533 situaţii de urgenţă şi alte evenimente (în medie 27 pe zi), din care:
191 incendii (3%);
218 incendii de vegetaţie şi altele (3%);
5.697 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (87%);
154 alte situaţii de urgenţă (3% );
126 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (2%);
147 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2%);
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014, numărul situaţiilor de urgenţă a crescut cu 2,3%, de la 6.385 în 2015 (în medie 26 pe zi), la 6.533 în anul 2015 (în medie 27 pe zi).
Repartiţia intervenţiilor pe categorii
Pe timpul intervenţiilor (excluzând intervenţiile SMURD) au fost salvate/evacuate 372 persoane (297 copii si 75 adulţi) şi protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 32.655.000 lei. Tot pe timpul intervenţiilor au fost salvate 4 animale mici şi 1 animal mare.
Rata intervenţiilor la suta de mii de locuitori a fost de 1.307 în primele 8 luni ale anului 2015, iar rata intervenţiilor la mia de kmp a fost de 1.633.
În urma situaţiilor de urgenţă (excluzând intervenţiile SMURD) 11 persoane (9 adulţi şi 2 copii) au decedat, iar 8 persoane (6 adulţi şi 2 copii) au fost rănite. Precizăm că persoanele erau decedate înainte de sosirea gărzii de intervenţie la locul producerii evenimentului.
ANALIZA INCENDIILOR
În primele 8 luni ale anului 2015, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I“ al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 191 incendii (în medie 1 pe zi), în creştere cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în care s-au produs 167 incendii. Din numărul total al acestora, la 2 incendii deplasarea s-a făcut fără a fi necesară intervenţia, incendiile fiind găsite lichidate de către populaţie.
Pe timpul incendiilor au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 31.408.000 lei, în creştere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pagubele produse la incendii au fost estimate la 2.530.900 lei în primele 8 luni ale anului 2015, faţă de 2.012.450 lei în aceeaşi perioadă a anului 2014. În urma acestor situaţii de urgenţă 4 persoane (2 adulţi şi 2 copii) au fost rănite.
Aceste evenimente s-au datorat în special următoarelor împrejurări determinante: instalaţii electrice defecte (49), aparate electrice improvizate sau nesupravegheate (14), mijloace de încălzire nesupravegheate, improvizate sau defecte (15), coş/burlan de fum defect sau necurăţat (23), cenuşă, jar sau scântei (13), fumat (10), foc deschis (36), jocul copiilor cu focul (5), acţiune intenţionată (14) şi alte cauze (9).
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014 este de remarcat faptul că a scăzut numărul de incendii provocate de instalaţiile electrice defecte şi a crescut numărul incendiilor provocate de focul deschis.
Ponderile surselor de aprindere se prezintă astfel:
După tipul proprietăţii 82,2% din totalul incendiilor au izbucnit la proprietăţi individuale (157 incendii), 11% în domeniul privat român sau străin (21 incendii) şi 6,8% în domeniul public sau privat al statului (13 incendii).
La locuinţele şi anexele acestora, în primele 8 luni ale anului 2015 s-au înregistrat 157 incendii, ce au produs pierderi materiale în valoare de aprox. 344.700 lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti a crescut cu 18%, de la 133 în 2014 la 157 în 2015. Dintre acestea 128 au avut loc în mediul rural (81,5%) iar 29 în mediul urban (18,5%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 78 au avut loc la locuinţe, 61 la anexe gospodăreşti iar 18 la mijloace de transport individuale.
STATISTICA ALTOR SITUAŢII DE URGENŢĂ
În primele 8 luni ale anului 2015 s-au înregistrat 6.218 alte situaţii de urgenţă, din care:
218 incendii de vegetaţie şi altele (în creştere cu 105,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut);
5.697 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (în creştere cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut);
154 alte situaţii de urgenţă (în scădere cu 36,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) din care:
11 acţiuni de înlăturare a efectelor inundaţiilor;
66 misiuni pirotehnice (13 asanări şi 53 distrugeri);
32 alte intervenţii;
12 alte situaţii de urgenţă;
2 acţiuni de înlăturare a efectelor fenomenelor meteo periculoase;
2 acţiuni de înlăturare a efectelor inundaţiilor;
9 deplasări fără intervenţie;
20 misiuni la care echipajele au fost întoarse din drum.
126 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) din care:
86 degajări de persoane din alte cauze;
15 acţiuni pentru deblocarea persoanelor rămase blocate;
7 acţiuni de asistenţă a persoanelor cu intenţia de a se arunca în gol;
1 degajare de persoane din accident de muncă;
17 deplasări fără intervenţie la asistenţă persoane.
147 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (la fel ca anul trecut) din care:
59 acţiuni de asigurare/supraveghere a zonei de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă;
6 evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
31 acţiuni de salvări animale;
8 acţiuni de protecţie a mediului (sablări);
1 deplasare fără intervenţie la salvări animale;
42 alarme false.
ANALIZA INTERVENŢIILOR S.M.U.R.D.
SMURD a intervenit în luna august la 965 cazuri (în medie 31 pe zi) acordând ajutor medical de urgenţă sau descarcerare la 952 persoane (874 adulţi şi 78 copii).
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul intervenţiilor S.M.U.R.D. a scăzut cu 0,1%, de la 966 în august 2014 la 965 în august 2015.
Din numărul total al persoanelor asistate 881 au fost transportate la UPU/CPU de către echipajele SMURD, 6 au fost predate altor echipaje, 63 au refuzat transportul la UPU/CPU, iar 2 nu au necesitat transport.
SMURD a asigurat primul-ajutor în următoarele cazuri:
671 afecţiuni medicale diverse;
9 cazuri de prim ajutor la accident rutier;
4 cazuri de descarcerare şi prim ajutor;
151 cazuri de traumatisme;
28 cazuri de intoxicaţii;
80 cazuri de afecţiuni cardiace;
2 cazuri de arsuri;
1 caz de bolnav cu stop cardio-respirator resuscitat;
1 caz de bolnav cu stop cardio-respirator neresuscitat;
5 intervenţii la care echipajele au fost întoarse din drum;
6 deplasări fără intervenţie;
7 alarme false.
Din totalul persoanelor asistate 2 au fost predate ameliorat, 1 agravat, 2 decedate, iar celelalte au fost predate staţionar.
Timpul mediu de răspuns al SMURD a fost în această lună de 10,3 minute, în uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (10,7 min.) iar timpul mediu de intervenţie de 35,5 minute.
Timpul mediu de răspuns în mediul rural a fost de 12,3 minute iar în mediul urban a fost de 4,3 minute.
20