Deputatul PSD Ion Stan a fost condamnat definitiv ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul. Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins apelul declarat de Ion Stan şi a menţinut condamnarea dată în primă instanţă în martie 2015.
Potrivit DNA, în perioada 12 – 14 noiembrie 2012, Ion Stan a solicitat unui denunţător 130.000 lei, bani destinaţi achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum şi achiziţionării de produse alimentare ce urmau a fi împărţite în preajma alegerilor parlamentare.
„Inculpatul Stan a pretins banii, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra unor funcţionari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum şi pentru obţinerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunţător. În zilele de 16, 19, 21 şi 22 noiembrie 2012, inculpatul Stan a primit, prin intermediul şoferului său, Florin Sarca, patru tranşe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei) o parte din bani fiind folosiţi pentru achiziţionarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărţite în campania electorală”, susţineau procurorii.
De asemenea, în perioada mai-noiembrie 2009, Ion Stan, având funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a PSD, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formaţiunii politice din care face parte, de la acelaşi denunţător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei.
„În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunţător să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, respectiv primari ai unor localităţi din judeţul Dâmboviţa, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunţător”, mai afirma DNA.
20