Mai e puţin şi votăm. Mai sunt câteva zile şi vom afla răspunsuri la multe dintre neclarităţile sportive. Sunt ultimele pregătiri ale marelui război care va fi duminică, în special pentru şefia judeţului. Ne-a obosit pe toţi această campanie electorală, chiar dacă mulţi nu suntem implicaţi în ea, însă depindem de rezultatul votului de duminică.
Cel puţin sportul dâmboviţean se poate schimba radical, probabil ultima şansă de a salva un muribund. Dacă în campaniile trecute am privit cu multă detaşare această competiţie politică, acum recunosc că vreau o schimbare de cadre în sportul local.
Vreau să plece Ciprian Iugulescu, vreau să plece Pompiliu Nedelcu, vreau să plece Emil Tudor şi toţi cei care au făcut din sport o curvă a partidului, călărindu-l fără nici o ruşine şi folosindu-l pentru interese întunecate. Nu m-am aşteptat niciodată ca aceşti oameni să dezamăgească aşa de tare şi să compromită frumuseţea competiţiei, a mişcării.
Nu am crezut că se va ajunge ca anumite sporturi să devină duşmănite şi nici că vor fi eliminaţi fără nici o urmă de discernământ puţinii meseriaşi de aici. Nu m-am simţit deloc confortabil când am fost aruncat ca ultimul om de pe stadioane ori din sălile de sport şi nu-i doresc nimănui să-i fie ameninţată familia cu moartea, să trăiască sub teroarea şantajului şi cu frica de a nu fi lichidat.
Pentru toate astea şi pentru multe altele, eu votez pentru o schimbare în sport. Asta nu înseamnă că sunt de partea USL sau a lui Ţuţuianu ori Grozavu, pur şi simplu sunt anti Iugulescu, Nedelcu, Tudor şi alţii ca ei. Dacă vă place cum a ajuns sportul pe mâna acestor indivizi, atunci votaţi partidul care îi apără de controale. În schimb, dacă nu vă place, haideţi să scăpăm de ei.
Nu închei înainte să-i mai transmit un mesaj senatorului Ţuţuianu. Orice s-ar întâmpla duminică, a promis că va face curăţenie în sport. A mai promis că va aduce prosperitate în acest domeniu, că va veni cu oameni capabili şi că va demara anumite verificări. La bazele sportive, mai ales cea de la Cerbul, la finanţările din bani publici, mai ales la echipa de baschet sau la Asociaţia Judeţeană de Fotbal, mai ales la Tudor şi Anghelinu.
Dacă peste trei zile va deveni preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, o să-i fiu prieten câtă vreme va fi prietenul sportului. Eu cred că va fi, e singurul care a luat atitudine atunci când alţii au lansat ameninţări. Inclusiv cu moartea.
Costin Mihai | costin.mihai@artpress.ro
