„Obiectivul general al programului PSD este acela de a aduce mai mulţi români în clasa de mijloc. Considerăm că agricultura este o ramură prioritară pentru economia naţională, reprezintă un motor de creştere economică, o soluţie pentru creşterea exporturilor, agricultura poate asigura hrană sănătoasă pentru români, poate crea locuri de muncă pentru tineri, iar statul este dator să asigure protecţia fermierilor. Ce ne propunem? În primul rând ne propunem să plătim la timp subvenţiile, astăzi suntem în luna noiembrie, iar Guvernul Cioloş nu a reuşit să plătească majoritatea subvenţiilor destinate agricultorilor, cu consecinţe dramatice asupra producţiei de anul viitor.
PSD propune ca la 15 octombrie să plătim un avans din aceste subvenţii în fiecare an, iar la 1 decembrie, respectiv 31 martie, să facem plăţi parţiale, se numeşte plată regulară. Beneficiari sunt 950.000 de fermieri români şi prin plata la timp, la termenele fixate a acestor subvenţii asigurăm o scădere a costurilor de producţie cu 10%, pentru că se evită cheltuielile generate de dobânzi, comisioane bancare la creditele pe care fermierii sunt nevoiţi să le acceseze pentru a-şi desfăşura activitatea. O a doua direcţie de interes major pentru noi este refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii. Am stabilit trei etape pentru această activitate, etapa întâi, 2017-2020, cu 40 de amenajări care să cuprindă 1.300.000 de hectare de teren pentru irigat, etapa a doua, 2018- 2020, cu 37 de amenajări cu 490.000 de hectare şi etapa a treia, 2019-2020, cu 9 amenajări cu 190.000 de hectare.
Prin punerea în aplicare a acestui program aproape 2 milioane de hectare de teren agricol va fi irigat. Impactul bugetar va fi de 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat, 342 milioane de euro sunt bani din FEADR şi beneficiari vor fi 484 de organizaţii ale udătorilor de apă pentru irigaţii cu peste 200.000 de agricultori. Din păcate, Dâmboviţa la momentul acesta are doar două organizaţii constituite de udătorii de apă, Odobeşti şi Potlogi. Am avut mai multe întâlniri cu dânşii, nu au reuşit să se pună de acord pentru accesarea de proiecte europene. Al treilea element al programului de dezvoltare agricolă ţine de dezvoltarea sistemului antigrindină şi de creşterea precipitaţiilor cu o finanţare de la bugetul de stat de 45 de milioane de euro, cu trei centre de comandă în Muntenia, Transilvania şi Moldova, în Muntenia un centru la Prahova şi unul în Oltenia, în Transilvania, la Maramureş, Mureş şi Timiş, în Moldova, la Iaşi şi Vrancea, 9,3 milioane de hectare protejate.
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) be propunem să creştem absorbţia fondurilor europene, să refacem dacă este cazul Ghidurile, să îmbunătăţim procedurile, să asigurăm cofinanţarea şi garantarea prin Fondul de Garantare gestionat de stat şi să atragem, până în anul 2020, 9,7 miliarde de euro, din care 2,4 miliarde de euro investiţii în active, 1,1 miliarde de euro în dezvoltarea de exploataţii agricole, 200 de milioane de euro pe grupuri de producători, 1,3 miliarde de euro servicii de bază, 2,9 miliarde de euro pentru mediu şi climă, 200 de milioane de euro pentru despăgubiri ca urmare a calamităţilor şi 516 milioane de euro pentru bunăstarea animalelor. Din Fondul Suveran de Dezvoltare ne propunem creem centre de colectare şi unităţi de procesare, minim zece unităţi de procesare legume-fructe şi depozite frigorifice care să asigure venituri la bugetul de stat, locuri de muncă şi procesarea şi depozitarea a 500.000 de tone de legume şi fructe proaspete.
Din acelaşi Fond ne propunem să înfiinţăm unităţi de colectare şi procesare lână şi piei de ovine şi caprine cu efecte pe locurile de muncă şi venituri la buget. Estimăm că vom colecta în 4 ani 36.000 de tone de lână şi 8 milioane de piei de ovine şi caprine. Astăzi peste 70% din lâna din România se arde, pentru că nu există niciun sistem de colectare. Ne propunem de asemenea să refacem balanţa de import-export pentru produsele deficitare, prioritate tomatele şi carnea de porc, cu alocare bugetară de 240 de milioane de euro pe an şi să ajungem în situaţia în care să echilibrăm balanţa între importuri şi exporturi, astăzi importăm 50.000 de tone de tomate care ne costă 35 milioane de euro şi exportăm 3000 de tone şi obţinem un venit de 2 milioane de euro, deci 33 de milioane de euro este minusul numai din importurile de tomate.
Ne propunem un ajutor pentru producători, aşezat pe 8 ani, care să permită cam 3000 de euro anual pentru fiecare fermier cu 1000 de metri pătraţi de solar minim, estimăm 120 milioane de euro anual costuri de la bugetul de stat şi ca număr de beneficiari sunt 40.000 de fermieri. Pe zona cărnii de porc, balanţa este de asmenea negativă, importăm 230.000 de tone care ne costă 350 de milioane de euro anual, exportăm 20.000 de tone şi obţinem 30 de milioane de euro, deci deficitul este de 320.000 milioane de euro anual. Ne propunem tot un ajutor pe 8 ani, cam 10.000 de euro anual pentru fermele cu peste 200 de capete, beneficiari vor fi 12.000 de crescători de porci anual, 120 milioane de euro este ajutorul estimat de stat. De asemenea, ne propunem să eliminăm impozitul pe terenurile agricole lucrate începând cu anul 2018, să aplicăm impozit zero pentru tractoare, ma- şini agicole, utilaje, începând cu anul 2018 şi să asigurăm cadastrarea terenurilor agricole până în 2020 cu fonduri de la bugetul de stat şi din Programul Operaţional Regional. Avem în vedere credite de dezvoltare cu garanţii de stat care să acopere 80% din valoarea creditului de producţie şi dobândă mică, 2%, peste dobânda ROBOR, cu plafon maxim de 3 milioane de euro.
De asemenea avem în vedere scăderea TVA-ului, de la 9% cât este în 2016 la toate materiile prime şi serviciile din agricultură, la 0% de la 1 martie 2017. Pentru a stimula angajarea tinerilor în agricultură, ne propunem să scutim angajatul şi angajatorul de obligaţiile către stat aferente salariilor, pentru trei tineri dacă sunt sub 35 de ani, pe toată perioada angajării, dar nu mai mult de 5 ani de zile. Un impact bugetar calculat de 25 milioane de euro, ceea ce va permite crearea în agricultură a 8000 de locuri de muncă. Pentru calificare lucrătorilor din agricultură ne propunem un program pe patru ani, 4 milioane de euro impact bugetar, vrem să ducem la şcoală 24.000 de lucrători din exploataţii agricole, 8000 de exploataţii ori trei lucrători pe medie, în şcolile liceale şi la fermierii locali.
Vrem să adoptăm un Cod al agriculturii, un Cod al apei şi solului, să simplificăm legislaţia şi procedurile privind formele de sprijin din agricultură, pe principiul o singură cerere, un singur ghişeu, să îmbunătăţim trasabilitatea produselor agroalimentare în felul acesta asigurând starea de sănătate a populaţiei şi să găsim soluţii pentru reglementarea mai strictă a condiţiilor legale privind achiziţionarea terenurilor”, a declarat preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
20