Arhiepiscopia Târgoviştei are bucuria să ofere credincioşilor, în acest an în care marcăm sărbătorirea omagială a Tainei Sf. Maslu, 500 de ani de la tipărirea, de către Ieromonahul Macarie, a Tetraevangheliarului (1512), 500 de ani de la urcarea pe tron a Sf. Voievod Neagoe Basarab, 500 de ani de atestare documentară a judeţului nostru, 360 de ani de la tipărirea Pravilei celei Mari (1652), precum şi 380 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a Voievodului Matei Basarab, apariţia Cărţii de Rugăciuni şi a Prohodului Domnului şi al Maicii Domnului, două volume liturgice şi catehetice, necesare vieţii spirituale din Eparhia noastră.
Apărută în condiţii grafice deosebite, Cartea de Rugăciuni cuprinde, pe lângă cele mai folosite rugăciuni liturgice, ocazionale şi cotidiene, şi succinte învăţături de credinţă pe teme actuale, rostul său fiind, aşa cum menţiona Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon, în „Precuvântarea” ei, „susţinerea vieţii de credinţă din Arhiepiscopia Târgoviştei, aprofundarea spiritualităţii şi a culturii creştine, prin oferirea unor modele de rugăciune, din cele mai frumoase şi mai cunoscute, care să sprijine nevoinţa spirituală cotidiană a creştinului”.
Volumul a apărut şi din dorinţa de a oferi credincioşilor un suport de intensificare a rugăciunii, dar şi un mic îndreptar catehetic, care să susţină evlavia şi avântul creştin, mai ales că ediţia anterioară s-a epuizat foarte repede. Cea de a doua apariţie editorială, Prohodul Domnului şi al Maicii Domnului, a apărut, de asemenea, în frumoase condiţii grafice şi, din cauza rapidei epuizări a ediţiei anterioare, şi reprezintă cea mai nouă ediţie, îndreptată şi revizuită, a acestor două imne liturgice, bisericeşti, ortodoxe, deosebite, care se referă, primul, la slujba de tânguire şi de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, creaţie a lui Iosif Studitul (1826), ce se cântă în Vinerea Patimilor a fiecărui an, iar cel de al doilea, la slujba de îngropare a Maicii Domnului, care manifestă preacinstirea sau supravenerarea Sf. Fecioare Maria şi este atribuit, de către tradiţia liturgică răsăriteană, imnografului Manuil din Corint.
Ambele apariţii, realizate la iniţiativa şi cu susţinerea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, se constituie într-un adevărat dar pascal oferit credincioşilor din Eparhia noastră, dar şi într-un mijloc de promovare a spiritualităţii noastre ortodoxe.
20