Asociaţia Comunelor, precizări importante despre necesitatea urgentării adoptării Codului administrativ | TargovisteNEWS

Asociaţia Comunelor, precizări importante despre necesitatea urgentării adoptării Codului administrativ

acor_2018COMUNICAT de presă privind necesitatea urgentării adoptării Codului administrativ

Elaborarea Codului administrativ și a Codului de procedură administrativă a constituit propunerea Asociației Comunelor din România, susținută și de celelalte structuri ale autorităților administrației publice locale, încă din anul 2004.
În acest context au fost aprobate:
1. Hotărârea Guvernului nr. 1360/2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului
Codului de procedură administrativă;
2. Hotărârea Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului
Codului administrativ.
Aceste teze au fost elaborate pe parcursul mai multor ani împreună cu structurile asociative
ale autorităților administrației publice locale și cu implicarea activă a mediului universitar,
practicieni ai dreptului, experți europeni, organizații neguvernamentale cu notorietate în ceea ce
privește profesionalismul în domeniul administrației publice centrale și locale.
S-a convenit, fără echivoc, faptul că ordinea normală în ceea ce privește adoptarea acestor
coduri este:
1. Codul administrativ;
2. Codul de procedură administrativă.
Astfel că suntem în situația aberantă de a avea tezele prealabile aprobate de mai bine de
zece ani, iar reglementările specifice, amplu dezbătute cu aceeași specialiști, să zacă ori să
urmeze căi cu unele vicii de procedură pe parcursul aprobării prin Parlamentul României; a se
vedea Decizia Curții Constituționale nr. 681/2018 publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, pe data de 11 martie 2019.
Până la organizarea alegerilor locale din anul 2020 avem mai puțin de un an, iar în absența
Codului administrativ, autoritățile administrației publice locale, în exercițiu, nu pot asigura toate
elementele de organizare și de funcționare pentru viitoarele autorități locale, pe de o parte,
aceleași impedimente fiind și în ceea ce privește buna organizare și funcționare și a altor entități
strict legate de alegerile Președintelui României și de alegerile parlamentare, pe de altă parte.
Luând act de inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, respectiv
de proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului privind Codul administrativ, apreciem pe deplin
că se justifică celeritatea, constatând că sunt respectate prevederile:
a) art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 115 alin. (4) din Constituția României,
republicată;
b) articolul 4 paragraful 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg
la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997;
2
c) art. 16 – 18 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
e) Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative
ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu
modificările și completările ulterioare;
f) Hotărârii Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului
Codului administrativ.
Am luat cunoștință din unele luări de poziției ale unor partide politice, dar și ale anumitor
organe de presă, care și-au fixat drept ținte câteva puncte care fac „deliciul” unora sau altora, dar
fără să fie analizate în profunzime asupra necesității adoptării acestor măsuri, respectiv:
a) Codul administrativ nu constituie o urgență și, pe cale de consecință, trebuie urmată
calea dezbaterii prin Parlament; această poziție nu ține seama de realitatea obiectivă, în
sensul că, de ani și ani, în absența Codului administrativ prin care se realizează
sistematizarea, concentrarea și armonizarea legislației, ne confruntăm cu o legislație tot
mai stufoasă și incoerentă, cu existența unor paralelisme;
b) prin Codul administrativ se încearcă cumpărarea primarilor, acordându-le pensii
speciale; această afirmație este pe cât de falsă, pe atât de irațională. Primarii, viceprimarii,
președinții consiliilor județene și vicepreședinții consiliilor județene trec prin filtrul
alegerilor, condiția de bază a democrației. Nicăieri în Codul administrativ nu se vorbește
de vreo pensie specială! Dar, scrisă așa, știrea este mai spumoasă, efervescentă și chiar
fosforescentă!
Realitatea este alta:
1. primarilor, viceprimarilor, președinților consiliilor județene și vicepreședinților consiliilor
județene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la
indemnizații pentru limită de vârstă, cam după același model cu ceea ce beneficiază, încă din
2006, senatorii și deputații; ori, acum, vedem cum chiar beneficiarii acestor drepturi, umplu
ecranele, invocând câte și mai câte împotriva unei minime forme de apreciere materială
pentru o serie întreagă de limitări la care sunt supuse aceste categorii de aleși locali în
timpul exercitării mandatelor;
2. indemnizațiile pentru limită de vârstă nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter
viager, nefiind transmise urmașilor;
3. instituirea indemnizației pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, ci
este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce
rezultă din rigoarea legislației specifice cărora trebuie să li se supună acești aleși locali,
respectiv:
a) reglementările aplicabile lor sunt mult mai severe, mai restrictive, impunându-le
obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au;
b) acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să
le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după
pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității;
c) se justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător senatorilor și
deputaților, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, deoarece ambele categorii de
aleși au un rol esențial în asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale
cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor;
d) în această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20
din Constituția României, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele
3
internaționale, constată că „O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este
considerată ca discriminatorie”;
e) de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului
egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în
materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este
sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit,
recunoscându-se dreptul la diferență;
4. pensiile acestor categorii de aleși locali sunt undeva între 1.400 de lei și 1.900
de lei, deși unii au chiar și 30 (treizeci) de ani vechime sau chiar mai mult în aceste funcții,
având nenumărate exemple din țară, pe care le putem prezenta! Venim cu o întrebare: Cui i
se pare normală o astfel de situație, când din alte sisteme dincolo de vârsta la care se
pensionează, chiar și la 45 de ani, au pensii de peste 4.500 de lei; ASTA ESTE CONDIȚIA UNUI
STAT DE DREPT, CU O VIZIUNE CORECTĂ ASUPRA IMPORTANȚEI SOCIALE A MUNCII?
5. actualele niveluri ale indemnizațiilor acestor categorii de aleși locali, mai ales ale celor
de la nivelul comunelor, sunt total DEZONORANTE în raport cu atribuțiile unor autorități
constituționale, pe de o parte, dar care conduc la neimplicarea unor oameni care ar putea
contribui mult mai mult la dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, pe de altă parte.
Față de cele de mai sus, conștienți de rolul ce-l poate avea și presa în susținerea
Codului administrativ, facem un apel la aceasta de a se alătura demersului structurilor
asociative ale autorităților administrației publice locale, să determine Guvernul României
să-și mobilizeze eforturile pentru ca acest act normativ, temelie pentru tot ce înseamnă
administrația publică din România, să devină operațional cât mai urgent cu putință.

PREȘEDINTELE
ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA,
Emil DRĂGHICI,
PRIMARUL COMUNEI VULCANA-BĂI,
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA