Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, restaurat și modernizat prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 – 2013 – Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe, și-a redeschis astăzi porțile pentru vizitatori.
Alături de președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, și prefectul județului, Ioan Marinescu, au mai participat: Sorin Sergiu Chelmu – secretar general al Guvernului, Liviu Mușat – director ADR Sud-Muntenia, Ionuț Vulpescu – fost ministru al Culturii, Rovana Plumb –fostul ministru al Ministerului Muncii, Familei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice Florin Tecău – președintele Consiliului Județean Argeș, din Republica Moldova, au fost prezenți – Anatolie Dimitriu – președintele Raionului Ialoveni și Victor Banzar, vicepreședinte, acad. Răzvan Theodorescu, prof.univ. dr. Radu Ștefan Vergati, primarul municipiului Giurgiu – Nicolae Barbu, rectorul UVT – Călin Oros. De asemenea printre participanți s-au mai aflat: parlamentari de Dâmbovița, primari, viceprimari, șefi de servicii publice, cetățeni din Potlogi și localitățile învecinate.
Programul evenimentului inaugural a cuprins: trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, intonarea Imnului de Stat de către Fanfara Militară, slujba arhierească oficiată de ÎPS Nifon, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei, vizitarea palatului restaurat.
Proiectul ”Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe din zona Ansamblului Brâncovenesc Potlogi” are o valoare totală de 40.368.290,42 lei, iar obiectivul general al proiectului se manifestă sub dublu aspect:
-Menţinerea identităţii istorice, fapt care implică dezvoltarea ansamblului palatului în asemenea manieră încât stilul istoric brâncovenesc existent să nu fie compromis;
-Reutilizarea clădirilor istorice aparţinând stilului brâncovenesc într-o manieră durabilă. Ansamblul trebuie deschis pentru public și folosit pentru evenimente publice.
Consiliul Județean Dâmbovița a derulat și două proiecte suplimentare respectiv amenajare parcare în zona Palatului Brâncovenesc în valoare de 499. 854 de lei și amenajarea pârâului Tudorel în incinta și zonele adiacente ansamblului brâncovenesc Potlogi, derulat în asociere cu CL Potlogi, în valoare de 499.107, 26 lei.
Adrian Țuțuianu, președinte CJD: ” Marcăm un eveniment cu o coincidență fericită: mâine sărbătorim Sfântul Andrei – Ocrotitorul României, și sigur, pentru că această festivitate o dedicăm în cinstea Zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Astăzi, 29 noiembrie 2015, ne aflăm la Potlogi, la curtea domnească renăscută. Palatul brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează, nealterate, înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă privată cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă.
Anul trecut, în 2014, s-au comemorat 300 de ani de la martiriul brâncovenesc, întreaga suflare românească celebrând „Anul Brâncoveanu”. Acest proiect de restaurare a curţii domneşti de la Potlogi se înscrie pe linia restituirilor culturale dedicate marelui voievod şi domn, ziditor de neam şi ţară. Constantin Brâncoveanu a domnit 26 de ani, din 1688 până în tragicul an 1714, fiind printre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, situându-se după Mircea cel Bătrân (32 ani), ca durată de timp în domnie. Dincolo de întinderea ca timp, domnia sa a însemnat o perioadă de echilibru şi cumpătare, de balans între marile puteri europene, dar şi de prosperitate a ţării, în ciuda obligaţiilor tot mai mari impuse de Imperiul Otoman. Remarcăm, totodată, ataşamentul profund faţă de moştenirea politică a înaintaşilor săi în scaunul domnesc. Primind pecetea de la unchiul său, Şerban Cantacuzino, şi-a asumat cu totul rolul de păstrător al simbolurilor domniei Ţării Tomâneşti. Ce dovadă mai bună pentru ataşamentul profund faţă de Târgoviştea noastră, a dâmboviţenilor, cu tot înţelesul ei de simbol antiotoman, putem avea dacă nu hotărârea lui Constantin Brâncoveanu de a reface scaunul domnesc dărâmat la 1660, din porunca turcească? La Târgovişte străluciseră casele domneşti ale lui Mircea cel Bătrân dar şi palatul veneţian ridicat de Petru Cercel, la Târgovişte se scrisese o mare parte a domniei lui Mihai Viteazul, acolo îşi pusese amprenta domniei Matei Basarab, al cărui nepot Constantin Brâncoveanu era. Amplul program cultural de refacere a caselor domneşti de la Târgovişte, dar şi de construcţie a unor noi palate şi aşezăminte culturale, la Potlogi, Doiceşti, Mogoşoaia sau Sâmbata de Sus ne confirmă şi azi ţelul său de a lăsa urmaşilor, în primul rând, o moştenire culturală foarte solidă. Înfiinţarea Academiei Domneşti, construcţiile ecleziastice neasemuit de armonioase, intensa activitate a cărturarilor şi a tipografiilor din vremea sa fac din Constantin Brâncoveanu un veritabil protector şi promotor al culturii. Aspecte noi ale domniei sale au fost şi vor mai fi relevate de către istorici, dar noi subliniem astăzi benefica sa prezenţă în spaţiul dâmboviţean. Amintim doar că în vremea domniei sale a avut loc zugrăvirea, a doua oară, a bisericii Mănăstirii Dealu şi acoperirea ei cu aramă, apoi refacerea şi repararea Mitropoliei, a bisericii Stelea şi a mănăstirii Viforâta, dar şi construirea din temelie bisericii de la Doiceşti.
Nu trebuie să uităm jertfa suprermă a domnitorului şi a celor patru fii ai săi, petrecută la Constantinopol, la 15 august 1714.
Aflându-ne într-un moment festiv, nu ascundem mândria şi determinarea de a fi putut vedea cum, de la zi la zi, ansamblul curţii domneşti a prins contur tot mai mult, palatul şi clădirile anexă revenind la o nouă viaţă. Implicarea noastră, a autorităţii judeţene în acest proiect major este un semn de mare preţuire a înaintaşilor glorioşi, şi Constantin Brâncoveanu a fost cu prisosinţă. Turiştii care vor trece pe sub poarta de intrare şi vor păşi în acest spaţiu vor avea ce vedea, cunoaşte şi aprecia.
Inaugurarea ai cărei martori suntem astăzi are un rol determinant pentru ceea ce ne dorim să însemne un loc turistic adecvat atât publicului pasionat de istorie și cultură cât și turiștilor de ocazie(…)Restaurarea şi repunerea în circuitul cultural şi turistic a Palatului Brâncovenesc de la Potlogi a fost şi este o prioritate a Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi va constitui, cu siguranţă, un reper cultural major la nivel naţional şi european.
Mulțumesc Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, proiectantului, constructorilor, consultanților, specialiștilor din cadrul Ministerului Culturii, tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect.
Le mulțumesc celor care au lucrat la implementarea proiectului, care s-a finalizat cu bine doar printr-o muncă susținută, coordonată îndeaproape, un efort pe care numai noi cei din interiorul Consiliului Județean îl știm. Desigur, vă mulțumesc și dumneavoastră, tuturor pentru bucuria pe care ne-ați făcut-o de a fi alături de noi, la acest moment inaugural.
Au trecut 300 de ani de când palatul a fost inaugurat, în anul 1698, special pentru curtea fiului cel mare, Constantin, el fiind şi urmaşul la tron al domnitorului.
Astăzi el îşi deschide porţile pentru viitor, pentru toate generaţiile de tineri care au nevoie de modele şi, în egală măsură, pentru toţi românii.
La mulţi ani dâmboviţenilor şi tuturor românilor cu ocazia Sfântului Andrei, ocrotitorul României! La mulţi ani România!”
Ionuț Vulpescu, fost Ministru al Culturii: „Printr-un efort al autorităților locale, Potlogii au fost incluși pe harta urgențelor patrimoniului cultural național și, astfel, au putut fi salvați. Restaurarea palatului și repunerea lui în circuitul cultural și turistic reprezintă o operă cu care cultura română de azi se poate mândri, o operă care desfide clișeul conform căruia în România nu se poate face nimic, că administrația locală nu poate colabora armonios cu cea centrală, că actul de cultură nu mai contează pentru clasa politică. Iată că putem face ceea ce mulți ar fi crezut că este imposibil. Dintr-o ruină condamnată, oferim astăzi publicului românesc și european o bijuterie: palatul brâncovenesc, parte a celui mai important program cultural european desfășurat la est de Viena, la finele secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea(…)O țară există atâta timp cât produce cultură, iar diriguitorii treburilor publice au obligația de a le furniza cetățenilor nu numai prosperitate și siguranță materială, ci și acces la cunoaștere și cultură. Domnia lui Brâncoveanu și personalitatea sa au fost un aliaj fericit între material și spiritual, un aliaj în care mintea a fost stăpână pe materie și nu invers! Istoria nu este numai despre trecut; istoria este, mai ales, despre viitor. Suntem demni de înaintașii noștri în măsura în care oferim o țară și o lume mai bună. Felicit autoritățile locale pentru ce au reușit aici, la Potlogi. E un exemplu nu doar pentru sudul județului Dâmbovița, ci pentru întreaga Românie!”
Liviu Mușat – director ADR Sud-Muntenia:” Din momentul în care am luat la cunoștință despre această vatră de istorie, de românism, de cultură și nu în ultimul rând de creștinism, din păcate după 40 de ani, din momentul în care s-a semnat contractul de finanțare pentru acest palat – am spus că trebuie să fie cel mai important proiect pe care POR îl va realiza în Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Astăzi, cu emoție constatăm că acest lucru s-a întâmplat. Palatul Muzeal de la Potlogi este cel mai reprezentativ proiect realizat în cadrul Programului Operațional Regional în Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Nu a fost deloc un proiect ușor, însă reușita este cu atât mai remarcabilă cu cât aceste greutăți au fost surmontate, iar astăzi beneficiem, aș putea spune toată nația, toată creștinătatea de această bijuterie pusă din nou în circuitul valorilor românești, în circuitul cultural și nu în ultimul rând turistic. Ne propunem ca împreună cu administrația locală, ca această zonă de sud a județului Dâmbovița să continue cu investiții importante, astfel încât un punct important în circuitul turistic și istoric Potlogi să devină Dâmbovița. Vă felicit pe toți cei implicați: Consiliul Județean, constructori, proiectanți, consultanți pentru tot ce ați făcut pentru ca acest proiect să fie o reușită. Să arătăm țării că într-o perioadă în care finalizarea unui proiect cu fonduri europene nu mai este o știre, să arătăm astăzi de la Potlogi, în preajma Zilei României, că este un lucru cu care ne mândrim cu toții!”
Răzvan Teodorescu, membru titular al Academiei Române:”Pentru prima oară, într-adevăr, scepticismul meu este înfrânt. Ceea ce s-a întâmplat aici este remarcabil. Efectiv, la Potlogi, se arată că noi putem să facem lucruri care se fac și în alte părți ale Europei. Este un monument european“.
20