”Șerifii” PSDNL sau cum Guvernul mizează exclusiv pe supra-taxare
“În ultima lună, adică prima lună din 2023, Guvernul s-a împrumutat cât pentru a construi cel puțin două autostrăzi. Timpul a trecut repede, banii au dispărut cu o viteză și mai mare. Pentru a „aduna” mai mult, PSDNL au luat o mulțime de decizii dureroase pentru antreprenori, freelanceri, soloprenori și, direct și indirect, și pentru angajați. În plină criză, pandemică, geo-politică, energetică și economică, cei care ne conduc au decis să crească impozitarea job-urilor part-time, trecându-i „din pix” la 8 ore și pe cei care lucrau 2, și pe cei care lucrau 4. Suplimentar, aproape că au dublat și cota impozitelor pe dividende.
Măsuri absurde, în condițiile în care până și minimul de bun simț spune că nu pui „biruri” mai grele în momente de cumpănă. Acum, ajunși nu se știe cum DIN NOU la fundul sacului, PSDNL a gândit un nou proiect legislativ menit să supra-taxeze companiile mari. I-au spus „Taxa de Solidaritate”; atâta doar că solidaritatea aceasta e doar cu propriile lor portofele, nicidecum cu comunitatea.
Proiectul, visat de Dragnea cu ani în urmă, presupune ca fiecare companie cu o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, să achite o taxă în cuantum de 1% din aceasta. Pe hârtie poate suna decent, atâta doar că aceste companii plătesc deja o mulțime de taxe către stat: impozit pe profit, impozit pe dividende, impozit pe sute, mii sau zeci de mii de salarii, contabilitate și supra-contabilitate, respectiv CAS, CASS, bonuri și bonusuri, impozitabile și ele. Într-o perioadă grea, în care România se bazează pe aceste companii să continue să ofere locuri de muncă, să genereze altele noi și să nu scadă salariile angajaților, Statul vine, la doar o lună după ce a cheltuit DOAR DIN ÎMPRUMUTURI alte ȘASE MILIARDE DE EURO și cere o nouă taxă. O taxă pe care, firește, multe dintre aceste companii nu o pot acoperi.
În Dâmbovița de exemplu: există cinci companii cu o cifră de afaceri anuală peste 100 de milioane de euro însă una singură a plătit impozit pe profit mai mare decât 1% din cifra de afaceri. Pentru celelalte această “taxă de solidaritate” este o supra-taxare.
Înțeleg ideea populistă de „luăm de la bogați”, atâta doar că realitatea privită la rece e alta: România n-are nevoie să sperie investitori acum, după ani în care aceștia au investit masiv în țara noastră, generând locuri de muncă noi și salarii adesea decente. România nu îți permite mai departe să oblige aceste companii să ia măsuri de austeritate întocmai împotriva angajaților (pe care, chipurile, PSDNL „îi protejează”), tăind din salarii, bonuri, tichete sau sporuri.
România trebuie însă să afle unde s-au dus miliardele cheltuite fără judecată de către PSDNL. Și de ce proiectele legislative, de-un an de zile deja, de când ex-liberalii și pesediștii s-au „reîntovărășit”, mizează aproape exclusiv pe taxare în detrimentul scăderii cheltuielilor Statului și a investițiilor?”, se întreabă deputatul Daniel Blaga, lider al USR Dâmboviţa.
