Patru ani de la tragedia din Colectiv, dar niciun vinovat

Au trecut 4 ani de atunci, însă justiția nu a găsit niciun vinovat până astăzi.

Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv.

Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ″Sf. Pantelimon″⁣, Judeţean Ilfov, ″⁣Sf. Ioan″⁣, ″⁣Bagdasar-Arseni″⁣, Municipal, Colţea, ″⁣Marie Curie″⁣ şi “Grigore Alexandrescu”.

Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia.

În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64.

De asemenea, unul dintre supravieţuitori şi-a pus capăt zilelor, doborât de durere pentru că iubita lui şi prietenii au murit în incendiul din club.

Printre victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity: basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.

A fost declanşată o anchetă, în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului”, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.

CITIȚI ȘI: Interviul exclusiv cu “Goodbye to Gravity” publicat chiar înainte de tragedia din Colectiv. “Spectatorii vor avea parte de un show adevarat”

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice “fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti.

Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând dovadă de “gravă neglijenţă”. Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare şi de asigurare a perimetrului posibil incandescent şi nici nu a asigurat prezenţa unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului.

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov. DNA a precizat că, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

 Agerpres

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.

Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia “să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”. “Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta.

Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

În noiembrie 2015, artistul André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv şi în aceeaşi lună artistul a primit titlul de ″Ambasador Onorific al Bucureştiului″⁣ din partea Primăriei Capitalei, pentru felul în care a promovat cultura şi folclorul din România în lume. Tot în noiembrie 2015, muzicianul olandez a lansat DVD-ul ″⁣Andre Rieu live în Bucureşti″⁣ şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.

La cinci luni de la producerea tragediei, victimele au anunţat, la 28 martie 2016, înfiinţarea “Asociaţiei Colectiv GTG 3010”, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor, suma urmând să fie fi utilizată pentru decontarea tratamentelor medicale necesare răniţilor, fie prin decontarea facturilor medicale, fie prin plata serviciilor specifice, direct către unitatea spitalicească. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. Potrivit actului normativ, se aprobă plata, din bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru cheltuielile aferente tratamentului pentru victimele tragediei, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate, în continuarea tratamentului acordat în regim de spitalizare în unităţi sanitare publice din România şi din străinătate. Totodată, având în vedere faptul că în cazul unor tratamente medicale şi intervenţii chirurgicale plata cheltuielilor este solicitată în avans de către unele spitale din străinătate, s-a introdus şi posibilitatea de plată în avans pentru tratament.

La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti.

La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ″Noapte albă la #Colectiv″⁣, mai precis din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, toţi aceia care au dorit să aprindă o lumânare în memoria victimelor incendiului de la Clubul Colectiv au putut să facă acest lucru. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.

În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.

A doua ediţie a #3010 Festival a avut loc în 30 octombrie 2017, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului urmând să fie folosite în beneficiul victimelor din Colectiv.

La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.

În 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureştilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morţi în incendiul din clubul bucureştean Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae – Broşteni (str. Cuza Vodă, nr. 77-79, sector 4) şi în Piaţa Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. Slujbe de pomenire au fost oficiate şi la Galaţi şi Brăila. De asemenea, în mai multe oraşe din ţară, zeci de persoane au aprins lumânări în locuri publice, în memoria victimelor incendiului din clubul Colectiv din Capitală.

 Agerpres

Tot în 30 octombrie 2018, artista Maria Gheorghiu a lansat pe canalul său youtube videoclipul piesei “Niciodată uitarea”, scrisă chiar în zilele următoare tristului eveniment. În aceeaşi zi a fost organizat “Marşul Chitarelor”, când victimele incendiului din Colectiv au fost comemorate pe traseul Piaţa Unirii – Club Colectiv.

La 31 octombrie 2018, Parchetul General a anunţat că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din Colectiv în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv asistenţa medicală acordată victimelor, posibile infecţii nosocomiale şi acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici referitoare la transferul răniţilor la spitale din străinătate. Parchetul General a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit incendiului de la clubul Colectiv.

În 15 noiembrie 2018 au fost audiate la Tribunalul Bucureşti Andrea Bokor şi Ana Maria Adam, care au supravieţuit incendiului de la clubul Colectiv.

Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye to Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv din Bucureşti – Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache – au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.

În 10 ianuarie 2019 a fost audiat, la Tribunalul Bucureşti, Ştefan Ionescu, fost angajat la garderoba clubului Colectiv, şi alţi doi supravieţuitori: Alexandru Dumitrache şi Cosmin Hamza.

Filmul “Colectiv”, al cineastului Alexander Nanau, a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. În acest film, al cărui subiect este drama incendiului din clubul Colectiv şi problemele sistemului medical românesc, apar, printre alţii, Narcis Hogea, tatăl lui Alex Hogea, una dintre victimele de la Colectiv, ziaristul Cătălin Tolontan, dar şi medici de la Spitalul de arşi.

În 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din “Colectiv”, în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.

Două zile mai târziu, în 24 octombrie 2019, Arafat a afirmat că după comemorarea victimelor de la Colectiv şi după alegerile prezidenţiale, îşi va prezenta punctul de vedere cu privire la înregistrarea video apărută în presă (cu primul echipaj ISU care a ajuns la locul tragediei de la clubul Colectiv) şi a menţionat că are “răspunsuri concrete la toate întrebările care au fost ridicate”. El a precizat că, în urma apariţiei în presă a imaginilor, a solicitat colegilor de la ISUBIF şi IGSU “să explice şi să răspundă public”, în cadrul unei conferinţe de presă, acuzaţiilor lansate la adresa celor care au intervenit şi a conducerilor celor două instituţii ”în ce priveşte presupusă ascundere a imaginilor respective”.

sursa – stirileprotv.ro