Buletin informativ – 10.09.2010 – 13 Septembrie – ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA ”O oră de eroism a pompierilor din Dealul Spirii a făcut mai mult pentru cauza română decât toate scrierile noastre, decât toate jalbele noastre date-n proțap pe la toți puternicii și împărații” scria marele om politic și istoric Ion C. Brătianu despre jertfa pompierilor militari români conduși de căpitanul Pavel Zăgănescu, în Dealul Spirii din Capitală la 13 septembrie 1948. Această zi este sărbătorită ca Ziua Pompierilor din România și aniversează o pagină de istorie scrisă în 1948 de militarii pompieri, care s-au opus cu arma în mână armatei otomane venită să înăbușe revoluția română pașoptistă. “Atunci, la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii din Bucureşti, ostaşii pompieri, aflaţi sub comanda cãpitanului Pavel Zagãnescu, s-au acoperit de glorie, într-o crâncenă şi inegală încleştare cu o coloană a armatei otomane venită să înăbuşe revoluţia paşoptistă şi aspiraţiile de emancipare socială şi naţională ale românilor. ” Pe locurile dramaticei confruntări, înnobilate cu sângele celor căzuţi atunci la datorie, în semn de omagiu faţă de jertfa ofiţerilor, subofiţerilor şi ostaşilor pompieri, a fost ridicat şi dezvelit la 13 septembrie 1901, Monumentul Eroilor Pompieri, pe al cărui soclu stă scris cu majuscule „LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR”. Primul Parlament al României, acordă în anul 1860 participanților la eroicul act, pensii pe viață și prima medalie românească – PRO VIRTUTE MILITARI, apreciind astfel sacrificiul eroilor de la 13 Septembrie, curajul și patriotismul pompierilor militari. Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasa pentru înmânarea noilor drapele de lupta Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă chiar din mâna domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La trei decenii după acea confruntare, pompierii-artilerişti îşi demonstrau din nou virtuţile ostăşeşti, contribuind la trecerea Dunării de către armata română şi desfăşurarea, cu succes, a Războiului pentru Câştigarea Independenţei de Stat a României (1877-1878). Cu acelaşi devotament şi spirit de sacrificiu, pompierii militari au acţionat şi pe timpul celor douã războaie mondiale, pentru apărarea localităţilor şi a populaţiei, prin stingerea incendiilor provocate de bombardamente – unele dintre ele devastatoare, cum au fost cele din august 1943 din Valea Prahovei şi aprilie-august 1944 la Bucureşti sau alte zone ale ţării. În anul 1953, ziua de 13 Septembrie a fost declarată Ziua Pompierilor din Romania. Un alt moment de jertfă al pompierilor militari, consemnat în paginile istoriei contemporane, în care aceştia şi-au pierdut viaţa la datorie, a fost tragedia de la Mihăileşti din 24 mai 2004. În acea dimineaţă, două explozii violente au zguduit pământul, după ce un TIR încărcat cu azotat de amoniu s-a răsturnat şi a luat foc. Au murit 18 oameni – localnici, jurnalişti şi șapte pompieri. La monumentul de la Mihăilesti, ridicat în cinstea victimelor tragediei, rudele şi prietenii celor morţi în urma exploziei îi comemorează, an de an, pe cei căzuţi la datorie. Nobleţea misiunilor umanitare, cu care au fost investiţi pompierii, a fost pusă în evidenţă şi pe timp de pace: ele au presupus asumarea unui risc permanent şi, nu de puţine ori, acesta a fost cel al sacrificiului suprem, îmbogăţind “galeria eroilor” care s-au jertfit pe altarul datoriei pentru salvarea şi ajutorarea semenilor. Dinamica vieţii sociale şi economice a dus la diversificarea misiunilor şi apropierea permanenţă de comunităţile locale şi cetăţeni. Din decembrie 2004, în România funcţioneaza un nou mecanism de gestionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO şi ale Uniunii Europene: a fost organizat şi funcţionează Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. S-au creat cadrul legal şi mecanismele menite să asigure în mod unitar şi integrat apararea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, accidentelor şi altor tipuri de calamităţi, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă. Alături de “clasicele” misiuni ale pompierilor – de intervenţie la stingerea incendiilor, la care s-au adăugat şi cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulaţie, prin serviciile medicale de urgenţă, reanimare şi descarcerare – serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă de astăzi intervin şi la salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii sau alte calamităţi, ca şi la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură. Compartiment Informare şi Relaţii Publice I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa
20