Dum. dec. 22nd, 2024

Cu cinci – şase luni în urmă, s-a făcut vâlvă mare în Consiliul Local. Consilierul PDL Aurel Bojin i-a cerut viceprimarului Grigore Gheorghe să prezinte în plen situaţia cu încasările săptămânale de la obor şi de la Piaţa „Sf. Ilie”, plus toate veniturile provenite din contractele de închiriere pe domeniul public, precum şi modul în care au fost încheiate aceste contracte. Iată că nici până în ziua de astăzi aleşii locali nu şi-au mai adus aminte de propriile doleanţe, a venit vara, perioada concediilor şi subiectul a fost închis. L-am întrebat, zilele trecute, pe viceprimar cum comentează condiţiile improprii în care se comercializează produsele lactate şi animalele, de-a lungul pasarelei şi pe Strada Armatei, până la CRM.

„Comerţul ambulant de sub pasarelă creează o imagine foarte urâtă oraşului sâmbăta, mai ales că zona este foarte aglomerată şi tranzitată.” Întrebat ce soluţii a identificat administraţia locală, Grigore Gheorghe a răspuns: „Absolut toţi comercianţii să fie mutaţi în curtea oborului, în acest sens ridicându-se toate tarabele din faţa oborului şi amenajarea unei parcări pentru un comerţ civilizat.” Am insistat cu întrebarea de ce nu s-a făcut acest lucru până acum. „Pentru că nu au fost fonduri şi în bugetul pentru 2012 vor fi prinşi bani pentru autorizarea oborului pentru animale vii, produse agroalimentare, bazar etc., investiţia fiind amortizată într-un timp foarte scurt.” Grigore Gheorghe ne-a mai spus că pentru blănari, cei care au ocupat cu japca mare parte din faţa oborului, dând un aspect absolut dezolant, soluţia este încetarea contractelor, pentru că zona este un real focar de infecţie, iar cel puţin o dată pe săptămână, salariaţii Sectorului Străzi fac curăţenie după ei.

„Dacă vor să-şi vândă marfa, să vină sâmbăta, ca toată lumea, iar dacă vor să rămână, se pot muta peste drum, în domeniul privat, ca să putem igieniza zona”. Nu ştim ce i-a reţinut să facă deja acest lucru, mai ales că multe dintre contracte ar fi expirat încă din octombrie. Apoi, am revenit asupra problemei încasărilor din comerţul săptămânal. Datele puse la dispoziţie de viceprimar sunt absolut şocante. Banii obţinuţi de la obor sunt atât de puţini, încât nu justifică nici măcar serviciul de salubrizare săptămânal, nicidecum salariile celor care au atribuţii în domeniu. Încasările variază între 1,5 şi 6,5 milioane lei vechi/săptămână, în ciuda unui aflux impresionant de comercianţi şi cumpărători.

Iată cum se prezintă situaţia, din ianuarie încoace. Astfel, în prima lună a anului 2011, în bugetul local au intrat 6 milioane lei vechi, adică 1,5 milioane lei vechi pe săptămână; în februarie – 8 milioane lei toată luna; în martie s-au depus 19 milioane lei vechi, adică vreo 4,7 milioane lei vechi săptămânal; în aprilie avem 18 milioane, adică o medie de 3,5 milioane pe săptămână; în mai, primăria a încasat 26 milioane, adică 6,5 milioane /săptămână; în iunie, am ajuns la 14 milioane, adică 3,5 milioane/săptămână; în iulie nu am sărit de 4 milioane pe săptămână, în august – 6,5; în septembrie – 4,9, iar în octombrie – 5,6. Într-un cuvânt, jalnic! Şi atunci, cum să nu întrebăm cine fură banii de la obor? Nu de alta, dar nu se justifică personalul angajat în acest scop la primărie, nici salubritatea şi nici mizeria şi aglomeraţia pe care le suportăm noi, găeştenii, sâmbătă de sâmbătă. Îl întrebăm public pe primarul Alexandru Toader, şeful viceprimarului Grigore Gheorghe (cel care are atribuţii pe comerţul săptămânal) dacă a primit vreodată vreo notă explicativă pentru încasările mai mult decât jenante dintr-un spaţiu comercial imens.

Chiar să nu-l fi interesat pe edil, până acum, ce se întâmplă cu banii Oborului? Chiar să nu-şi fi pus întrebări? Dacă nu ar fi existat mari scurgeri de bani prin nişte buzunare fără fund, cu siguranţă activitatea ar fi fost rentabilă. Pentru a face o comparaţie de bun simţ, am stat de vorbă cu primarul comunei Corbii Mari, Constantin Anghel, care ne-a declarat că în oborul săptămânal care funcţionează pe raza comunei sale, încasările lunare sar de 40 – 50 milioane lei vechi, deci de câteva ori mai mult decât în Găeşti, deşi afluenţa comercianţilor nu poate fi comparată între cele două localităţi. Mai zicea viceprimarul Grigore Gheorghe despre modernizări care s-ar amortiza repede. Asta înseamnă că administraţia ori ştie că s-ar putea baza pe nişte fonduri, dacă ar închide nişte robinete ori, din punct de vedere managerial, este inconştientă. Sperăm că aleşii locali vor cere măcar situaţia încasărilor de la piaţă. Avem semnale că şi acestea sunt un dezastru şi că unii îşi derulează cu succes afacerile personale, sub ochii foarte închişi ai celor care mai primesc şi salarii din bani publici pentru a supraveghea treaba, scrie Cronica Gaestiului. Mariana IONESCU