Dâmbovița: 22,5 kilometri de canalizare nouă la sat într-un an, o creștere de 5,1%, sub mediana clasamentului; 39 de comune au apă la robinet, dar nu și canalizare
Rețeaua de canalizare din satele județului Dâmbovița a ajuns la 466,4 kilometri în 2025, cu 22,5 kilometri mai mult decât în 2024, când avea 443,9 kilometri, potrivit unei analize realizate de Neakaisa.ro, retailer românesc de obiecte sanitare, folosind și date extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică. Creșterea de 5,1% de la un an la altul așază județul sub mediana clasamentului.
Dâmbovița ocupă locul 27 din cele 41 de județe în clasamentul creșterii canalizării de la sat, sub mediana de 9,9% și sub media națională de 11,8%. Deasupra ei stau Sălajul și Călărașiul, ambele cu +5,6%; imediat sub ea urmează Sibiul, cu +4,5%, și Maramureșul, cu +4,0%. Cu 466,4 kilometri, rețeaua rurală de canalizare a Dâmboviței este pe locul 26 din 41 ca lungime.
Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins în același an cu 21,8 kilometri, de la 1.813,6 la 1.835,4 kilometri, o creștere de 1,2%.
Numărul comunelor dâmbovițene cu rețea de canalizare a urcat de la 30 la 32, iar practic toți kilometrii noi sunt în cele două comune care apar pentru prima dată în statistică: Odobești (11,3 km) și Valea Mare (11,0 km). În restul comunelor, singura mișcare a fost la Crevedia, cu 0,2 kilometri în plus. Rețea de apă au 70 de comune, iar 39 dintre ele au apă la robinet, dar nu și canalizare; o comună, Corbii Mari, raportează canalizare fără rețea de apă. La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin 25,4 kilometri de canalizare, față de 37,1 la nivel național. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu câte gospodării sunt racordate la ea.
Dintre vecinii direcți ai județului, Brașovul stă pe locul 12, cu +13,0%, și Argeșul pe locul 16, cu +11,3%. Mai jos sunt Prahova, cu +3,6%, pe locul 32, și Ilfovul, cu +3,5%, pe locul 33, iar Giurgiu și Teleormanul, pe locurile 39 și 40, nu au adăugat niciun kilometru.
„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, declară Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro.
De la infrastructură la renovarea băii
Accesul la apă și canalizare este doar primul pas. Pentru gospodăriile în care urmează și o renovare, planificarea din timp poate evita costuri și modificări ulterioare. Neakaisa.ro pune la dispoziție gratuit Ghidul complet al Renovării Băii, cu informații despre măsurători, ordinea deciziilor, execuție și alegerea obiectelor sanitare.
Neakaisa.ro este un retailer românesc specializat în produse pentru baie, bucătărie și amenajări interioare, fondat în 2014. Portofoliul companiei include peste 30.000 de produse, de la obiecte sanitare și mobilier de baie la baterii, sisteme de duș și accesorii. Neakaisa.ro oferă și consultanță pentru alegerea și compatibilitatea produselor, atât înainte, cât și după achiziție. Peste 95.000 de clienți au cumpărat până în prezent de la Neakaisa.ro.
Câte gospodării au baie și toaletă în casă
Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie (cadă sau duș) în interiorul locuinței, față de 71,6% în 2024 și de 20,4% în 2007. Pragul de jumătate a fost trecut abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%.
Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos: o aveau 75,0% dintre gospodăriile din mediul rural în 2025, față de 71,1% în 2024 și de 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă. În 2025, diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale.
La oraș, aproape toate gospodăriile au baie în casă. În 2025, 97,6% dintre gospodăriile din mediul urban aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și de 87,4% în 2007. La baie, distanța dintre sat și oraș s-a strâns de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.
Defalcarea după numărul de persoane din gospodărie, la nivel național, arată unde au rămas golurile. Cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane: 93,6%, respectiv 93,2% au cadă sau duș în casă, față de 92,4% și 92,7% în 2024 și de 65,4% și 70,8% în 2007. Urmează gospodăriile de două persoane, cu 89,9% (88,4% în 2024, 57,1% în 2007), și cele de cinci persoane, cu 86,9% (86,8% în 2024, 47,8% în 2007). La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri (78,6% în 2024, 49,8% în 2007) și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe (76,9% în 2024, 41,4% în 2007). Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță.
Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.
Clasamentul complet al celor 41 de județe, după creșterea rețelei de canalizare din mediul rural
| Loc | Județ | Canalizare la sat, 2024 (km) | Canalizare la sat, 2025 (km) | Creștere canalizare | Apă la sat, 2024 (km) | Apă la sat, 2025 (km) | Creștere apă |
| 1 | Botoșani | 112,8 | 199,2 | +76,6% | 856,4 | 1.003,7 | +17,2% |
| 2 | Buzău | 281,9 | 415,9 | +47,5% | 2.295,1 | 2.449,7 | +6,7% |
| 3 | Dolj | 448,7 | 643,5 | +43,4% | 1.722,4 | 1.814,5 | +5,3% |
| 4 | Galați | 674,3 | 932,6 | +38,3% | 1.915,8 | 1.996,2 | +4,2% |
| 5 | Mureș | 610,3 | 777,2 | +27,3% | 1.710,5 | 1.874,9 | +9,6% |
| 6 | Ialomița | 76,0 | 92,9 | +22,2% | 1.160,9 | 1.185,9 | +2,2% |
| 7 | Timiș | 1.078,3 | 1.292,7 | +19,9% | 2.680,6 | 2.803,6 | +4,6% |
| 8 | Cluj | 1.197,6 | 1.370,1 | +14,4% | 2.409,3 | 2.509,5 | +4,2% |
| 9 | Olt | 616,5 | 698,9 | +13,4% | 1.744,3 | 1.833,6 | +5,1% |
| 10 | Bihor | 1.091,3 | 1.235,2 | +13,2% | 2.632,2 | 2.703,9 | +2,7% |
| 11 | Satu Mare | 793,0 | 896,8 | +13,1% | 1.546,6 | 1.569,8 | +1,5% |
| 12 | Brașov | 502,6 | 568,1 | +13,0% | 1.405,1 | 1.445,7 | +2,9% |
| 13 | Constanța | 638,8 | 720,2 | +12,7% | 1.906,3 | 1.925,3 | +1,0% |
| 14 | Vâlcea | 734,2 | 822,3 | +12,0% | 2.044,7 | 2.130,1 | +4,2% |
| 15 | Alba | 452,2 | 504,8 | +11,6% | 1.323,1 | 1.417,4 | +7,1% |
| 16 | Argeș | 862,1 | 959,7 | +11,3% | 3.734,2 | 3.832,9 | +2,6% |
| 17 | Hunedoara | 464,7 | 515,2 | +10,9% | 919,5 | 954,0 | +3,8% |
| 18 | Suceava | 723,9 | 800,3 | +10,6% | 1.105,6 | 1.210,6 | +9,5% |
| 19 | Iași | 1.076,9 | 1.189,0 | +10,4% | 2.691,1 | 2.754,4 | +2,4% |
| 20 | Gorj | 324,3 | 358,0 | +10,4% | 1.638,5 | 1.670,7 | +2,0% |
| 21 | Vrancea | 300,6 | 330,5 | +9,9% | 1.481,4 | 1.495,1 | +0,9% |
| 22 | Neamț | 522,5 | 568,4 | +8,8% | 1.373,6 | 1.403,7 | +2,2% |
| 23 | Bistrița-Năsăud | 632,5 | 686,4 | +8,5% | 1.124,7 | 1.183,2 | +5,2% |
| 24 | Caraș-Severin | 510,1 | 539,9 | +5,8% | 948,6 | 971,2 | +2,4% |
| 25 | Sălaj | 426,8 | 450,7 | +5,6% | 1.308,2 | 1.337,7 | +2,3% |
| 26 | Călărași | 278,1 | 293,6 | +5,6% | 1.307,8 | 1.313,1 | +0,4% |
| 27 | Dâmbovița | 443,9 | 466,4 | +5,1% | 1.813,6 | 1.835,4 | +1,2% |
| 28 | Sibiu | 667,4 | 697,2 | +4,5% | 1.015,4 | 1.041,7 | +2,6% |
| 29 | Maramureș | 555,3 | 577,5 | +4,0% | 1.694,6 | 1.698,5 | +0,2% |
| 30 | Bacău | 465,2 | 482,9 | +3,8% | 1.398,2 | 1.433,7 | +2,5% |
| 31 | Vaslui | 204,7 | 212,3 | +3,7% | 1.034,4 | 1.064,1 | +2,9% |
| 32 | Prahova | 683,5 | 708,0 | +3,6% | 2.841,9 | 2.856,5 | +0,5% |
| 33 | Ilfov | 815,7 | 844,2 | +3,5% | 1.229,3 | 1.253,0 | +1,9% |
| 34 | Tulcea | 372,3 | 383,3 | +3,0% | 1.280,0 | 1.282,0 | +0,2% |
| 35 | Harghita | 904,1 | 911,1 | +0,8% | 1.245,7 | 1.255,0 | +0,7% |
| 36 | Brăila | 83,6 | 84,2 | +0,7% | 1.008,0 | 1.008,0 | 0,0% |
| 37 | Covasna | 401,2 | 402,1 | +0,2% | 654,0 | 653,8 | 0,0% |
| 38 | Mehedinți | 311,5 | 311,9 | +0,1% | 974,3 | 994,8 | +2,1% |
| 39 | Giurgiu | 112,4 | 112,4 | 0,0% | 640,5 | 640,6 | 0,0% |
| 40 | Teleorman | 164,9 | 164,9 | 0,0% | 1.225,0 | 1.225,2 | 0,0% |
| 41 | Arad | 407,4 | 402,9 | -1,1% | 1.581,8 | 1.260,6 | -20,3% |
La nivel național, 2025 a adus cel mai mare adaos anual de canalizare la sat din seria INS, care începe în 1990: 2.599 de kilometri de rețea nouă, adică +11,8%, față de recordul anterior de 1.818 kilometri, din 2023. Rețeaua de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, adică +2,6%. Decalajul rămâne însă mare. Potrivit Eurostat, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, penultimul loc între statele Uniunii Europene cu date raportate, iar 55,5% aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, față de o medie europeană de 81,1%.
Evoluția ar putea fi accelerată în următorii ani: în mai 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Până atunci, cele 39 de comune din județul Dâmbovița care au apă la robinet, dar nu și canalizare, așteaptă țeava de scurgere.
