Gurile rele spun că foşti poliţişti împreună cu alţii în funcţie ar fi implicaţi adânc în mafia fierului vechi şi ar răspunde comenzilor mafioţilor evazionişti (care doresc supremaţia pe piaţă) precum căţeluşii care salivează după un oscior. Strada Armatei din Găeşti ar fi devenit, tam-nisam, leagănul hoţilor şi al hoţiilor în care se dau huţa clanuri de derbedei fără obiectul muncii, care fură neîncetat. Zi şi noapte, pe schimburi. Sunt ştiuţi, foarte cunoscuţi şi niciodată întrebaţi de autorităţi din ce trăiesc, cu ce şi-au cumpărat maşinile cu care se afişează peste tot sau cum le conduc dacă nu au permis. Iată cum spun gurile rele că se desfăşoară viaţa evazioniştilor, a escrocilor, a hoţilor cu ajutorul lichelelor plătite din bani publici, într-un cuvânt caracatiţa care s-ar fi aciuit de-acum la periferia Găeştiului. Un fost poliţist, aruncat din structuri ca o măsea stricată după ce a luat mită, şi-ar fi găsit adevărata vocaţie: „locotenent” într-o gaşcă de javre analfabete cu bani, îmbogăţite de pe urma fierului furat şi a evaziunilor în serie pe firme inexistente sau înregistrate prin Bulgaria. Omul nostru şi-ar fi afumat geamurile de la autoturism şi ar sta cât e ziulica de mare să pândească cine intră şi cine iese din centrele de fier vechi de pe strada Armatei, care ar trebui să dispară pentru ca binefăcătorul lui, mafiotul suprem, să nu mai aibă concurenţă. „Şi cu cine să ducă la îndeplinire misiunea de intimidare decât cu foşti colegi din poliţie fomişti şi şpaghişti”, afirmă guralivii. Ei mai spun că, având informaţia că un camion va veni să încarce marfă de la unul dintre centre, şi-ar fi încins telefonul şi şi-ar fi adus confraţii (încă în haina statului), pe poziţii. În jurul orei 16, şoferul ar fi fost oprit regulamentar la Ioneşti de către Poliţia Petreşti şi verificat cum scrie la carte. Având totul în regulă, „oamenii legii” ar fi sărit calul, încălcându-i flagrant drepturile celui de la volan: „Trebuie să facem o copie la avizul de expediţie şi puteţi să vă continuaţi drumul”, i-ar fi spus unul dintre poliţişti şoferului. Omul s-a conformat şi ar fi urmat organul la Postul de Poliţie Petreşti. Şi când ar fi intrat pentru xeroxul de care ar fi avut nevoie preacinstitul poliţist, ar fi început iadul.
Abuzuri grosolane ale unui poliţist sau teatrul unui şofer artist?
În post l-ar fi aşteptat pe şofer, de ceva vreme, un poliţist cu funcţie pe la Ordine şi Pază de pe la Târgovişte, în niciun caz de pe la Economic, care cică făcea un control inopinat şi avizat pe-un sector minat. Şi şi-ar fi arătat îndemânarea la sucit de mâini şi pus cătuşe, la îmbrânceli. Şi-ar fi îmbogăţit şi vocabularul cu preţioase înjurături şi ameninţări, i-ar fi aruncat telefonul pe jos. Când şoferul l-ar fi întrebat de ce se face vinovat şi că ar vrea să-şi cheme avocatul, asupra lui s-au abătut alte înjurături şi ameninţări. Teroarea din post ar fi durat câteva ore. Ce vroia distinsul om al legii? Cică o mărturie pe hârtie! Pentru că actele erau în regulă, iar avizul de expediţie aşişderea, conducătorul auto ar fi fost obligat prin metode staliniste-hitleriste să scrie că a făcut mai multe transporturi la negru pentru firma care acum îl încărcase. Cei vineţi în cerul gurii spun că mai aveau să-i scoată şi unghiile. Era aproape 18.30, aşa că bietul om ar fi cedat nervos şi ar fi scris ce i se dicta cu zel, dar apoi ar fi mototolit hârtia încercând să o rupă, dar i s-ar fi smuls totuşi din mână. Întrebare chinuită: Hârtia e mototolită şi prin post dosită?
Decât să intrăm în b(oala), haide să pară legală!
Şi pentru că meseria de poliţist e…brăţară de aur, ofiţerul de pe la Târgovişte ar fi anunţat toate gărzile judeţului (financiară şi de mediu, adică) că patrula a dat lovitura şi să-i scuture niţel pe cei care au îndrăznit să dea drumul la maşina cu fier vechi cu acte în regulă, că multe-or să găsească şi să-i pedepsească, cota să le crească. Tot gurile rele spun că s-ar fi crucit comisarii când au văzut că totul este în regulă, că l-ar fi lăsat pe şofer să se ducă pe drumul lui cu marfă cu tot, negăsind nimic suspect. Şi ar mai fi vrut să se lepede în jurul orei 20.45 de toată isprava poliţiştilor zeloşi, dar gradatul ar fi insistat: „Vreau toate actele acum, în noaptea asta!” Şi le-ar fi luat, iar misiunea s-ar fi încheiat cu succesuri. Dacă 10 la sută este adevărat din toată această mascaradă pusă la cale de mafioţi prin braţul celor care ar trebui să slujească legea, e foarte grav. Este o poveste terifiantă, relatată de foarte mulţi oameni care şi-au pierdut definitiv încrederea în poliţie, instituţie a statului plătită din bani publici.
Trenule, te-ai poticnit, şinele-ţi sunt la topit!
„Plătesc şi stăpânesc!”, ar fi spus lacheilor cel ce va face legea de-acum prin Găeşti, afirmă timoratele guri rele. Cum, necum, concurenţa trebuie să dispară. O amendă azi, una mâine şi prăvăliile se vor închide pe rând. Aşa e în afaceri, cel mai tare continuă călcând pe cadavre. Dar unde or fi fost oamenii ăştia ai legii interesaţi de drumul fierului vechi săptămâna trecută, când 7 camioane încărcate ochi cu şine de tren furate din Balastiera Ioneşti, dar şi din Găeşti au ajuns la topit? Nu cumva au fost păziţi şi tot drumul însoţiţi? Tot săptămâna trecută a fost furată o dragă din balastieră, tăiată şi expediată. S-a ştiut, ori ba? Unde sunt oamenii ăştia când trec maşinile cu neferoase fără acte de provenienţă? Se spune tot mai des (în gura mare!) că cine plăteşte, stăpâneşte! Cine nu plăteşte, multe mai păţeşte, dracii îl găseşte!
Pe toate le aveam, asta ne mai lipsea!
Respectivul patron evazionist (cu multe acte şi cu multă parte!) şi-ar fi mutat hangaralele de la Târgovişte pe strada cu oborul, ca să nu mai plătească taxă de protecţie clanului Ghenosu, având ca aliat clanul „Generalii”. Pre lege călcând, miliardarul fierului vechi ar urina pe tot ce mişcă fără teamă, întrucât cunoaşte puterea banului şi strălucirea ochilor lacheilor cu epoleţi care pun botul şi care sunt recompensaţi regeşte pentru supuşenie. Este interesant de ştiut ce măsuri va lua comandantul Poliţiei Găeşti, Alexandru Iorga, dacă numai câteva procente din bârfa târgului se adeveresc. Este de asemenea interesant de ştiut dacă a fost înştiinţat de acţiunea „fierul vechi” de pe înserat, de abuzurile la care a fost supus şoferul prin reţinere nejustificată cel puţin 2 ore, prin chinuirea lui cu încătuşări, descătuşări, răsuciri de mâini, ameninţări, înjurături, telefon spart în incinta Postului de Poliţie Petreşti şi eliberat într-un târziu de Garda Financiară. Am fi curioşi să ştim şi poziţia IPJ Dâmboviţa dacă „faptele eroice” ale ofiţerului din ograda sa sunt reale (pentru că pârghii de pus la adăpost sunt cu nemiluita) şi dacă proverbul „cui pe cui se scoate” nu va mai fi valabil de data aceasta. Nu de alta, dar am mai avut o experienţă cu dom’ Simescu Danuţ, comisar şef la Ordine şi Pază (IPJ), care ne-a arătat clar că negrul e alb şi albul e negru (pe hârtie semnată şi ştampilată!) cu copacul secular de la Hulubeşti. Şi apoi se mai mizează şi pe tăcerea „mieilor”. Pentru că dacă nimeni nu se plânge, nici fapte nu există. C-aşa e la noi! Sursa – Cronica Găeștiului
20