DISCURSUL Președintelui CJD, conf. univ. dr. Adrian Țuțuianu, cu prilejul inaugurării Palatului Brâncovenesc de la Potlogi – 29 noiembrie 2015
Domnilor Miniștri,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Domnule Prefect,
Onorați oameni de cultură, istorici,
Domnilor Președinți, domnilor primari, domnilor directori și șefi de instituții publice,
Prea Cucerniciile Voastre,
Stimați participanți,
Vă salut cu drag pe toți cei care ați putut fi astăzi prezenți alături de noi, în mijlocul unui eveniment pe care ne dorim să îl marcăm într-un mod aparte.
De obicei, se începe prin a prezenta datele tehnice ale proiectelor, prezentare aproape obligatorie impusă de derularea investițiilor cu finanțare europeană. Am să fac acest lucru, dar la sfârșit pentru că obiectivul de lângă noi mă obligă la acest lucru. Așadar, marcăm un eveniment cu o coincidență fericită: mâine sărbătorim Sfântul Andrei – Ocrotitorul României, și sigur, pentru că această festivitate o dedicăm în cinstea Zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.
Astăzi, 29 noiembrie 2015, ne aflăm la Potlogi, la curtea domnească renăscută. Palatul brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează, nealterate, înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă privată cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă.
Anul trecut, în 2014, s-au comemorat 300 de ani de la martiriul brâncovenesc, întreaga suflare românească celebrând „Anul Brâncoveanu”. Acest proiect de restaurare a curţii domneşti de la Potlogi se înscrie pe linia restituirilor culturale dedicate marelui voievod şi domn, ziditor de neam şi ţară.
Constantin Brâncoveanu a domnit 26 de ani, din 1688 până în tragicul an 1714, fiind printre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, situându-se după Mircea cel Bătrân (32 ani), ca durată de timp în domnie. Dincolo de întinderea ca timp, domnia sa a însemnat o perioadă de echilibru şi cumpătare, de balans între marile puteri europene, dar şi de prosperitate a ţării, în ciuda obligaţiilor tot mai mari impuse de Imperiul Otoman. Remarcăm, totodată, ataşamentul profund faţă de moştenirea politică a înaintaşilor săi în scaunul domnesc. Primind pecetea de la unchiul său, Şerban Cantacuzino, şi-a asumat cu totul rolul de păstrător al simbolurilor domniei Ţării Tomâneşti. Ce dovadă mai bună pentru ataşamentul profund faţă de Târgoviştea noastră, a dâmboviţenilor, cu tot înţelesul ei de simbol antiotoman, putem avea dacă nu hotărârea lui Constantin Brâncoveanu de a reface scaunul domnesc dărâmat la 1660, din porunca turcească? La Târgovişte străluciseră casele domneşti ale lui Mircea cel Bătrân dar şi palatul veneţian ridicat de Petru Cercel, la Târgovişte se scrisese o mare parte a domniei lui Mihai Viteazul, acolo îşi pusese amprenta domniei Matei Basarab, al cărui nepot Constantin Brâncoveanu era. Amplul program cultural de refacere a caselor domneşti de la Târgovişte, dar şi de construcţie a unor noi palate şi aşezăminte culturale, la Potlogi, Doiceşti, Mogoşoaia sau Sâmbata de Sus ne confirmă şi azi ţelul său de a lăsa urmaşilor, în primul rând, o moştenire culturală foarte solidă. Înfiinţarea Academiei Domneşti, construcţiile ecleziastice neasemuit de armonioase, intensa activitate a cărturarilor şi a tipografiilor din vremea sa fac din Constantin Brâncoveanu un veritabil protector şi promotor al culturii. Aspecte noi ale domniei sale au fost şi vor mai fi relevate de către istorici, dar noi subliniem astăzi benefica sa prezenţă în spaţiul dâmboviţean. Amintim doar că în vremea domniei sale a avut loc zugrăvirea, a doua oară, a bisericii Mănăstirii Dealu şi acoperirea ei cu aramă, apoi refacerea şi repararea Mitropoliei, a bisericii Stelea şi a mănăstirii Viforâta, dar şi construirea din temelie bisericii de la Doiceşti.
Nu trebuie să uităm jertfa suprermă a domnitorului şi a celor patru fii ai săi, petrecută la Constantinopol, la 15 august 1714. Se cuvine să ne amintim și de Pisania Palatului Domnesc: ”Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”. Slovele de mai sus sunt cuvintele dăltuite în pisania de la intrarea în palatul domnesc, dezvelită cu ocazia inaugurării, de Praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, la 26 octombrie 1968, în prezența lui Calinic al II-lea, Patriarhul Constantinopolului (1694 -1702).
Aflându-ne într-un moment festiv, nu ascundem mândria şi determinarea de a fi putut vedea cum, de la zi la zi, ansamblul curţii domneşti a prins contur tot mai mult, palatul şi clădirile anexă revenind la o nouă viaţă. Implicarea noastră, a autorităţii judeţene în acest proiect major este un semn de mare preţuire a înaintaşilor glorioşi, şi Constantin Brâncoveanu a fost cu prisosinţă. Turiştii care vor trece pe sub poarta de intrare şi vor păşi în acest spaţiu vor avea ce vedea, cunoaşte şi aprecia.
Inaugurarea ai cărei martori suntem astăzi are un rol determinant pentru ceea ce ne dorim să însemne un loc turistic adecvat atât publicului pasionat de istorie și cultură cât și turiștilor de ocazie.
De aceea, permiteți-mi ca în următoarele momente să trec din registrul istoric în cel al datelor tehnice, ce reflectă parcursul proiectului european pe care îl inaugurăm astăzi:
BENEFICIAR: Unitatea administrativ-teritorială judeţul Dâmboviţa
Programul: POR 2007 – 2013 – Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.
Valoarea totală a proiectului: 40.368.290,43 lei
Obiectivul general al proiectului se manifestă sub dublu aspect:
1- Menţinerea identităţii istorice, fapt care implică dezvoltarea ansamblului palatului în asemenea manieră încât stilul istoric brâncovenesc existent să nu fie compromis;
2- Reutilizarea clădirilor istorice aparţinând stilului brâncovenesc într-o manieră durabilă. Ansamblul trebuie deschis pentru public și folosit pentru evenimente publice.
Obiectivul general al proiectului nu poate fi situat separat față de strategia de dezvoltare economică, socială durabilă şi echilibrată teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea infrastructurii sociale de bază și îmbunătăţirea mediului economic.
În conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, dezvoltarea turismului este o prioritate de dezvoltare regională, contribuind la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă.
De menționat este faptul că noi, Consiliul Județean Dâmbovița – am derulat și două proiecte suplimentare: proiectul Amenajare parcare în zona Palatului Brâncovenesc la Potlogi, în valoare de 499.854 lei inclusiv TVA și, cel de-al doilea proiect – Amenajarea pârâului Tudorel în incinta şi zonele adiacente Ansamblului Brâncovenesc Potlogi, derulat în asociere cu Consiliul Local, în valoare de 492.107, 26 lei inclusiv TVA.
Avem un plan foarte amplu și foarte ambițios și pentru viitor, cu acțiuni și proiecte concrete care să completeze, într-o viziune integrată armonios, toate eforturile de până acum. Este vorba despre căminul cultural pe care îl vom desființa pentru a construi o casă de cultură așa cum trebuie să aibă un viitor centru urban. Tot în viitor, trebuie să amenajăm zona actualului stadion, iar actuala piață să o mutăm într-o altă locație. Desigur că, va trebui să facem și un sediu nou de primărie.
Și pentru a nu se înțelege că venim doar cu promisiuni, o să aduc în atenție o parte dintre investițiile pe care le-am promis și realizat în comuna Potlogi:
- Obiective finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa în perioada 2012-2015
– Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 401 A, limită Județ Giurgiu – Potlogi, L=2,4 km, investiție în valoare de 2.331.000 lei cu un stadiu fizic de 90%;
– Îmbrăcăminte asfaltică uşoară DJ 711 A Pitaru-Potlogi , L = 7,3 km, investiție în valoare de 4.708.407 lei cu un stadiu fizic de 65 %;
– Reabilitare DJ 711 D, sect. Poiana-Potlogi, L=2,05 km, investiție în valoare de 1.493.969 lei cu un stadiu fizic de 80%;
– Reabilitare pod pe DJ 711 A, lucrări de refacere prag de fund, investiție în valoare de 1.890.717 lei , finalizată;
– Lucrări de întreținere curentă și periodică pe drumurile județene din zona administrativă a comunei Potlogi ( reprofilări cu adaos de material pietros, reparații îmbrăcăminte asfaltică, tratamente bituminoase, covoare bituminoase) în valoare de 536.859 lei, lucrări executate pe DJ 401 A și DJ 711 D;
Totalul acestora fiind de: 10.960.952 lei
- Obiective finanțate în asociere Consiliul Județean Dâmbovia şi C.L. Potlogi
– Modernizare străzi în L=3,5 km , investiție ăn valoare de 1.781.399 lei, din care:
C.J. Dâmbovița: 890.700 lei
C.L. Potlogi: 890.699 lei
lucrările fiind programate a se executa începând cu anul 2016
- De asemenea, amintesc obiectivele finanțate prin PNDR măsura 322:
– Rețea de alimentare cu apă în comuna Potlogi și comuna Odobești, investiție în valoare de 5.204.479 lei;
– Rețea de apă menajeră și stații de epurare în comuna Potlogi, în valoare de 4.788.026 lei.
Obiective 2015:
– Sediu administrativ pentru autoritățile locale;
– Casă de Cultură;
– Continuare lucrări pentru apă, canal;
– Centru urban;
Nu este lipsit de importanță nici proiectul – Investiții Bloc de locuințe pentru tineri destinat închirierii, proiect depus la ANL, estimat la valoarea de 2.765.140 lei.
Revin la evenimentul pe care îl marcăm astăzi și spun că restaurarea şi repunerea în circuitul cultural şi turistic a Palatului Brâncovenesc de la Potlogi a fost şi este o prioritate a Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi va constitui, cu siguranţă, un reper cultural major la nivel naţional şi european.
Mulțumesc Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, proiectantului, constructorilor, consultanților, specialiștilor din cadrul Ministerului Culturii, tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect.
Le mulțumesc celor care au lucrat la implementarea proiectului, care s-a finalizat cu bine doar printr-o muncă susținută, coordonată îndeaproape, un efort pe care numai noi cei din interiorul Consiliului Județean îl știm. Desigur, vă mulțumesc și dumneavoastră, tuturor pentru bucuria pe care ne-ați făcut-o de a fi alături de noi, la acest moment inaugural.
Au trecut 300 de ani de când palatul a fost inaugurat, în anul 1698, special pentru curtea fiului cel mare, Constantin, el fiind şi urmaşul la tron al domnitorului.
Astăzi el îşi deschide porţile pentru viitor, pentru toate generaţiile de tineri care au nevoie de modele şi, în egală măsură, pentru toţi românii.
La mulţi ani dâmboviţenilor şi tuturor românilor cu ocazia Sfântului Andrei, ocrotitorul României! La mulţi ani România!
