Nişte politicieni locali îmi par suspect de veseli în aceste vremuri triste. O fi, probabil, semnul că ei trăiesc bine, nu zic nu, dar veselia asta afişată în rânjete ostentative, prin televiziunile plătite ilegal din banii publici, este degradantă pentru statutul lor de politicieni într-o ţară prăbuşită. Băieţii sunt prea veseli ca să mai priceapă nuanţele acestea, nu credeţi? Eu nu mai înţeleg şi nici nu mai suport să le văd feţele desfigurate de cinismul, egoismul şi tupeul fără scrupule care le-au adus bunăstarea din bani publici rânjiţilor care au călcat pe cadavre doar pentru a-şi menţine funcţiile şi privilegiile politice.
Aşteptaţi, probabil, să vă dau şi numele celor la care mă refer. Păi le ştiţi deja. Le-am tot publicat asociate cu jaful din banii publici, cu dezastrul analfabetismului din administraţia locală, cu clientelismul afacerilor de familie dincolo de orice închipuire, iar lista „isprăvilor” poate continua… Sunt numele acelor politicieni, prea rânjiţi pentru aşa o ţară tristă, care au lăsat în ruină instituţiile publice după ce au fost alungaţi din funcţii.
Sunt acei politicieni care au semănat şoc şi groază în rândul românilor, iar judeţul ăsta are şi el parte de câteva exemplare de monştri politici, rânjiţi în abuzurile lor criminale, rânjiţi în atacurile lor la adresa celor care nu le ridică osanale, rânjiţi în afacerile lor ilegale de clan, rânjiţi în atacarea trustului meu de presă şi a familiei mele, rânjiţi în măsurile lor odioase de „reformă” cretină.
Şi foarte rânjiţi în propaganda lor mincinoasă, plătită din bani publici, cu care şi-au ridicat statui hidoase. Rânjetele lor au otrăvit sufletele multor oameni, pentru care ultimii 4 ani au însemnat prigoană de tip fascistoid, asasinate economice pentru firmele aflate în afara clanurilor politico-interlope, dihonie şi dezbinare în comunitatea noastră dâmboviţeană. Peste toate acestea, escrocii cu faţă umană şi-au făcut din rânjetele lor măşti politice de cumsecădenie pentru păcălirea prostimii.
De ce să n-o recunoaştem, o vreme au fost destul de convingătoare rânjetele lor, reuşind să păcălească multă lume cu ele. Până când în spatele rânjetelor ipocrite s-a întins peste toată ţara sărăcia şi teama zilei de mâine. Acestea au provocat exodul disperat a milioane de români, plecaţi să-şi câştige în lumea largă pâinea cea de toate zilele. Alţii au plecat şi din cauză că, în România politicienilor hăhăiţi şi rânjiţi în care doar neamurile lor o duc bine, nu mai este de trăit de-atâta umilinţă şi lipsă de respect.
Oricât te-ai strădui să-i alungi prin vot pe rânjiţii care au distrus ţara asta, ei reuşesc mereu să găsească portiţe pentru a rămâne la putere. Este deprimant să-i vezi şi să-i auzi făcând noi promisiuni mincinoase, după ce guvernarea lor, doldora de hoţii nemaiîntâlnite, a umplut cimitirele şi a golit ţara. În România tristă a rânjiţilor, până şi speranţa trage să moară!
P.S. Cine vrea să mă contrazică, îl invit să o facă. Dar nu cu vorbe, în limba de lemn a propagandei mincinoase, ci cu fapte validate de morală şi de lege. Deocamdată, văd doar cum rânjiţii din ţara noastră tristă, care au furat într-o veselie banii publici, sunt primiţi la masa negocierilor politice.
www.alinamavrodin.ro
20