Suferinţa fiului l-a împins la moarte pe un bătrân de 70 de ani, din Conțești. Omul şi-a luat zilele, convins că este bolnav de cancer, aşa cum fusese diagnosticat şi fiul lui cel mic.
Din păcate, nu a mai aşteptat rezultatele medicilor ca să vadă dacă într-adevăr este grav bolnav.
Bătrânul era văduv de 11 ani şi locuia cu cel mai tânăr dintre cei șase copii ai lui. A trăit alături de fiul său toate grijile şi suferinţa pe care le aduce o boală incurabilă.
A fost îngrozit când a început să aibă simptome asemănătoare. S-a dus la doctor şi a făcut o serie de investigaţii, însă nu şi biopsia – adică analiza care stabileşte cu certitudine existenţa cancerului. Cuprins de gânduri negre, şi-a pus capăt zilelor, deşi era încă în putere.
Când au aflat cumplită veste, rudele au înmărmurit. Nimeni nu se aştepta la asta, pentru că bărbatul era o persoană credincioasă.
Bătrânul nu a spus copiilor ce-l frământă, deşi erau apropiaţi şi vorbeau des. Fiul său cel mic l-a găsit fără viaţă. Când şi-a căutat părintele, fiul a dat peste o imagine de groază.
Disperat, a sunat la 112, iar la faţa locului a sosit un echipaj de la ambulanţă. Din nefericire, salvatorii nu au mai putut să facă altceva decât să constate decesul.
Niculina Radu, fiica bătrânului decedat: „Fratele meu este operat şi el, de la asta l-a dus să facă gestul ăsta.”
Reporter: „Se temea că este în acelaşi stadiu?”
Fiică: „În acelaşi stadiu, da. Ca o fi grea operaţia, că s-ar opera, că nu s-ar opera.”
Reporter: „Se temea de boală?”
Fiică: „Da…”
Abia după tristul sfârşit, rudele şi-au dat seama ce gânduri negre avea bătrânul. De curând vorbise cu o femeie căreia i-a spus că mai are de trăit doar două zile, însă aceasta nu l-a luat în serios.
Dumitra Nica, prietenă: „Nici nu ne gândeam la aşa ceva. Am stat de vorbă acum câteva zile şi a zis: ‘cât mai trăiesc două zile, o să văd ce fac’. Am zis că e bătrân, dar nu mi-a trecut prin cap.”
Maria Ionescu, vecină: „Era un om foarte credincios, mergea în permanenţă la biserică. Miercuri, de Sfântul Andrei, şi joi, s-a împărtăşit, s-a spovedit. Să auzim că s-a spânzurat.”
Cu sufletele cernite, rudele se pregătesc să îl conducă pe bătrân pe ultimul drum. Nu vor afla niciodată dacă omul avea motive reale să se teamă de cancer sau nu.
