“O adevărată “OUG 13 pe gospodărirea apelor și protecția mediului ”Ministerul Mediului are în dezbatere publică un proiect de “ORDONANŢĂ DE URGENȚĂ” pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apelor, precum și aprobarea unor măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului estival 2023″ care nu conține în fapt modificări majore care să justifice caracterul de urgență conținând majoritar doar unificări de dispoziții existente deja în Legea 107/1996 în schimb, conține două noi intervenții extrem de toxice atat pentru gospodărirea apei cât și pentru protecția mediului mascate meschin sub flamura interesului general.
Scurt istoric relevant în cazul de față: În 1996 prin adoptarea curentei Legi 107/1996 se centralizau în mare parte dispozițiile pre-existente. Conform art.107 si 108, toate construcțiile pe apă în legătură cu apa existente, fie ele ale Statului Român fie private, au avut un an la dispoziție fie să convertească vechile autorizații de gospodărire în formatul nou (reconfirmare), fie să obțină aceste autorizații doar în baza documentațiilor tehnice existente. Toate lucrările existente rămase neautorizate și toate cele construite și date în folosință după acest termen în lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apei, urmau a fi sancționate penal conform art.93 alin.1 (“Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal […] constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”) si art.93 alin.2 lit.b) (“Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte: exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele […] fără autorizația de gospodărire a apelor”).
De reținut este și că:- avizul de gospodarire se poate obține doar înainte de începerea lucrărilor- autorizația de gospodărire se poate obține doar în baza unui aviz de gospodarire și se emite pe o perioada de maxim 5 ani necesitand o re-autorizare după ce se constată că lucrarea este în continuare conformă cu proiectul avizat prin aviz de gospodărire și este în siguranță a fi exploatată ulterior.- începând cu anul 2018, prin adoptarea Legii 292/2018, lucrările și construcțiile pe ape sau în legătură pe ape necesită acte de reglementare din punct de vedere a protecției mediului (Anexa 5, art.5 alin.1 din L292/2018), acte ce se pot obține doar înainte de începerea lucrărilor (transpunere de directivă europeană)În ianuarie 2021, un raport al Corpului de Control al Primului-ministru concluziona că în perioada ian 2018- dec 2019:- la nivel național ABA-urile si SGA-urile din subordine au emis 760 de autorizații de gospodărire a apei în baza unor dosare incomplete pentru construcții (poduri) executate fără un aviz de gospodărire a apei- la nivel național ABA-urile si SGA-urile din subordine reusiseră perfomanța de a aplica doar 46 de avertismente și 9 amenzi- Instituțiile cu cele mai puține amenzi aplicate (zero – ABA Mures, ABA Argeș Vedea, ABA Siret) sunt și instituțiile cu cele mai multe autorizații emise în mod ilegal (352, 161, 101)- numărul denunțurilor penale făcute de ABA-uri și SGA-urile din subordine pentru executarea de construcții fără aviz și exploatarea lor fără autorizație este atat de mic incat nu se face nicio mențiune în legătură cu acesta.
Pentru toate aceste 760 de autorizației de gospodărire a apei emise în mod ilegal, am formulat denunț penal la Direcția Națională Anticorupție și am sesizat Comisia Europeană în legătură cu încălcarea intenționată a Directivelor Europene pentru Mediu.Exemplificativ pentru modalitatea în care instituțiile protejează aceste lucrări ilegale este cazul comunei Alexandru cel Bun din jud. Neamț în care ABA Siret, SGA Neamț si ulterior GNM (Neamț si Central) deși au efectuat cumulat aprox.20 de controale asupra a 19 poduri (7 ale Primăriei, 12 private) construite fără avize de gospodărire în zone frecvent inundabile și lasandu-le în exploatare zilnică de fiecare dată, nu au depus nici un denunț penal în legătură cu săvârșirea faptei sancționată penal prin art.93.alin.2 lit.b) din L107/1996 pe parcursul a aproape 3 ani, permițându-le funcționarea fără autorizație deci săvârșirea continuă a infracțiunilor până în momentul de față. În aceeași perioadă (2018-2021), Primăria comunei executa pe cursurile de apă pe care sunt amplasate aceste poduri ilegale lucrări de prevenire sau reparare a pagubelor produse de inundații în valoare de peste 1 milion de euro, toate efectuate fără nici un act de reglementare din punct de vedere al protecției mediului și gospodăririi apelor
Situația de la Alexandru cel Bun scoate la iveală o modalitate frecvent întâlnită de fraudare a fondurilor publice în care construcții ilegale ce obstrucționează cursul viiturilor sunt lăsate în mod intenționat nesanctionate pentru a produce pagube suplimentare cu ocazia inundațiilor, oferind astfel pretextul solicitării de fonduri suplimentare pentru reparații, care apoi sunt cheltuite pe lucrări executate ilegal. Conexiunea nu este greu de observat sau probat având în vedere ca instituțiile cu atribuții de sancționare (Primării, SGA-uri/ABA-uri) sunt aceleași instituții care întocmesc listele cu pagubele produse, cer și apoi cheltuie discreționar fondurile pe lucrări efectuate în regim propriu sau prin firme la alegere. Modalitatea principală de irosire a fondurilor publice este efectuarea de “lucrări de intervenție în primă urgență” (art.7 alin.16 din Legea nr. 50/1991) o noțiune sub care administrațiile publice execută cam orice tip de lucrare posibilă executată în lipsa unui aviz de gospodărire a apei emis de ABA.SGA și a unei decizii a etapei de încadrare emisă de APM, acte de reglementare a căror lipsă pe o parte le transformă în lucrări ilegale, iar pe cealaltă nu poate fi suplinită prin emiterea ulterioară, după începerea lucrărilor, emiteri interzise în mod expres atât în L107/1996 cât și în L292/03.12.2018.
Pentru astfel de lucrări identificate în județul Dâmbovița (uneori chiar în zone protejate ca Parcul Natural Bucegi) precum și pentru activitatea instituțiilor cu atribuții de control sesizate în legătură cu acestea, am depus denunțuri la Direcția Națională Anticorupție în legătură cu săvârșirea faptelor prevăzute de art.267 alin.1, art.269 alin.1, art.321 alin.1 NCP respectiv art.297 alin.1 NCP coroborat cu art.13^2 din Legea nr.78/2000. Adevăratul impact al OUG-ul propus După cum se poate observa din istoricul de la punctul anterior, multipli funcționari publici cu atribuții de conducere și control din instituțiile subordonate MMAP (SGA, ABA, GNM), alături de multipli reprezentanți ai administrației publice locale (Primării, Consilii Județene) au ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție atât pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de legea apelor (executarea de lucrări fără aviz, exploatarea/folosirea de construcții pe ape fără autorizație de gospodărire) cât și pentru fapte de fals intelectual (emiterea de autorizații in baza documentatiilor incomplete; încheierea de procese verbale de constatare neconforme cu realitatea), omisiunea sesizării, favorizare și abuzuri în serviciu în scopul obținerii de foloase pentru altul (prin lăsarea nesancționată a unor fapte penale și permiterea săvârșirii în mod continuu a acestora. În acest moment, cateva articole noi introduse prin proiectul de OUG încep să capete alt sens oferindu-i adevăratul caracter de “urgență” și scop, mai precis fuga de răspundere penală, OUG-ul fiind în fapt o amnistie mascată atât a infracțiunilor incriminate prin Legea apelor (executarea în lipsa avizului, folosirea fără autorizație – literalmente dezincriminate tacit pe o perioada de cel putin 3 ani) cât și a faptelor savarsite de funcționarii MMAP în legătură cu acestea.
Acest proiect de Ordonanță amnistiază total de răspunderea penală toți constructorii/beneficiarii/utilizatorii de rea credință care au împânzit țara timp de 26 de ani cu lucrări ilegale, recompensând și promovând astfel nerespectarea legii indiferent de pagubele produse cu ocazia inundațiilor sau inechitatea față de constructorii de bună credință. Asemenea, funcționarii publici din instituțiile MMAP alături de cei din adminstrația publică care cu intenție directă i-au protejat de răspundere penală pe respectivii, beneficiază și ei de impunitate prin confuzia intenționată creată de textul de lege introdus pentru că în actualele condiții abia peste 3+ ani (mai mult având în vedere că termenul curge de la data adoptării noilor proceduri de autorizare, separat, prin Ordin de ministru) s-ar putea proba că faptele lor au produs vreun prejudiciu sau au procurat vreun beneficiu necuvenit în condițiile în care abia atunci se poate considera că respectivii proprietari/beneficiari/utilizatori nu si-au îndeplinit obligațiile legale de solicitare a autorizației din punct de vedere al gospodaririi apelor. Ca o palmă finală la adresa cetățenilor, prin punctul 39, “Articolele 107 și 108 se abrogă” ca o “consecința căderii în desuetudine a acestor prevederi și se impune aprobarea de urgență a propunerii, pentru evitarea confuziilor, a interpretărilor diferite și a actualelor sau viitoarelor litigii, în acord cu adresa Ministerului Justiției nr.79432/26.09.2016.”. Prelevarea de o adresă a MJ din 2016 pentru a justifica “urgența aprobării” este absurdă având în vedere că Legea 107/1996 a suferit 22 de modificări legislative din septembrie 2016 până în prezent, ocazii cu care n-a fost menționată nici o dată.
În final vă las aici domeniile(tipul de lucrări) unde această Ordonanță intervine și aduce în legalitate lucrările care până acum erau ilegale: poduri, balastiere, hidrocentrale, orice lucrare executată pe ape sau în legătură cu apele…Beneficiari directi din Dâmbovița Consiliul Județean Dâmbovița, Primăria Vlădeni DB, Primaria Moroeni“, a precizat Dragoş Popescu, senator de Dâmboviţa, reprezentant al Partidului Reper.
