{"id":93759,"date":"2018-10-19T07:59:14","date_gmt":"2018-10-19T04:59:14","guid":{"rendered":"http:\/\/targovistenews.ro\/live\/?p=93759"},"modified":"2018-10-19T07:59:14","modified_gmt":"2018-10-19T04:59:14","slug":"100-de-ani-de-la-marea-unire-expozitie-temporara-cu-acces-gratuit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/100-de-ani-de-la-marea-unire-expozitie-temporara-cu-acces-gratuit\/","title":{"rendered":"„100 de ani de la Marea Unire” \u2013 expozi\u0163ie temporar\u0103 cu acces gratuit"},"content":{"rendered":"

\"afis<\/a>Consiliul Jude\u0163ean D<\/span>\u00e2mbovi\u0163a \u015fi Complexul Na\u021bional Muzeal \u201dCurtea Domneasc\u0103\u201d T<\/span>\u00e2rgovi\u0219te, v\u0103 invit\u0103 vineri, 19 octombrie 2018, ora 13.00<\/b>, la vernisajul expozi\u0163iei \u201d100 de ani de la Marea Unire\u201d<\/b>, ce va avea loc la Muzeul de Istorie, str. Calea Domneasc\u0103, nr.189<\/b>.<\/span><\/p>\n

Vizit\u00e2nd expozi\u0163ia, participan\u0163ii pot z\u0103bovi <\/span>\u00een fa\u021ba unui valoros patrimoniu, care argumenteaz\u0103 lupta na\u021bional\u0103 dus\u0103 de-a lungul veacurilor, alc\u0103tuit din manuscrise, h\u0103r\u021bi, litografii, fotografii, albume, c\u0103r\u021bi po\u0219tale, brevete, medalii, insigne, decora\u021bii \u0219i plachete emise cu prilejul unor evenimente importante, arme \u0219i uniforme militare, monede, lucr\u0103ri literare, c<\/span>\u00e2t \u0219i elemente importante ale vie\u021bii cotidiene de pe front \u0219i din unit\u0103\u021bile militare t<\/span>\u00e2rgovi\u0219tene. Totodat\u0103, Complexul Na\u021bional Muzeal \u201dCurtea Domneasc\u0103\u201d T<\/span>\u00e2rgovi\u0219te<\/span>ofer\u0103 intrare gratuit\u0103 la aceast\u0103 expozi\u0163ie tuturor vizitatorilor, <\/span>\u00eentre orele 9 \u2013<\/span> 17, de mar\u0163i p<\/span>\u00e2n\u0103 duminic\u0103.<\/span><\/p>\n

„T\u00e2rgovi\u0219tea, <\/span>\u00ee\u0219i leag\u0103 numele de toate momentele marcante ale devenirii noastre istorice. La loc de cinste se situeaz\u0103 ideea de unitate asociat\u0103 cu permanenta lupt\u0103 pentru independen\u021b\u0103, idealuri care \u0219i-au g\u0103sit <\/span>\u00eemplinirea deplin\u0103 prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918.<\/span><\/p>\n

Unirea de la 1600, \u00eenf\u0103ptuit\u0103 prin ac\u021biunea energic\u0103 militar\u0103 \u0219i diplomatic\u0103, de c\u0103tre voievodul martir Mihai Viteazul, chiar \u0219i vremelnic\u0103, a avut ecouri peste timp, ca o flac\u0103r\u0103 ve\u0219nic vie <\/span>\u00een con\u0219tiin\u021ba neamului rom<\/span>\u00e2nesc, accentuat\u0103 <\/span>\u00een perioada modern\u0103, c<\/span>\u00e2nd a fost preluat\u0103 de elita intelectualit\u0103\u021bii rom<\/span>\u00e2ne, legat\u0103 de idealul na\u021bional ca un mod de afirmare a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale.<\/span><\/p>\n

Unirea Principatelor, \u00eenf\u0103ptuit\u0103, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, a fost realizat\u0103 sub semnul ideilor Revolu\u021biei pa\u0219optiste \u0219i a reprezentat un prim obiectiv comun <\/span>\u00eendeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Un pas mai departe a fost f\u0103cut <\/span>\u00een 1866 atunci c\u00e2nd rom\u00e2nii hot\u0103r\u0103sc s\u0103 aduc\u0103 un prin\u021b str\u0103in dintr-o familie domnitoare a Europei, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin\u021bul Carol I a promulgat prima Constitu\u021bie intern\u0103 a \u021b\u0103rii (1\/13 iulie 1866) <\/span>\u00een care apare denumirea de Rom\u00e2nia ca o manifestare de independen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de puterea suzeran\u0103, Imperiul Otoman.<\/span><\/p>\n

Prezen\u021ba Rom<\/span>\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul din Balcani al\u0103turi de Rusia \u0219i <\/span>\u00eempotriva Imperiului Otoman \u00een perioada 1877-1878 a dus \u00een final la recunoa\u0219terea Independen\u021bei de Stat a Rom<\/span>\u00e2niei \u0219i alipirea Dobrogei la patria mam\u0103.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cucerirea independen\u021bei <\/span>\u00een urma r\u0103zboiului din 1877-1878, visul rom<\/span>\u00e2nilor a fost acela de a crea\u3000Rom\u00e2nia Mare<\/b>, care s\u0103-i cuprind\u0103 pe to\u021bi rom<\/span>\u00e2nii din spa\u021biul carpato-danubiano-pontic.<\/span><\/p>\n

La 1881, Rom\u00e2nia devenea Regat cu un statut important \u00een concertul statelor europene, permi\u021b<\/span>\u00e2ndu-i regelui Carol I s\u0103 <\/span>\u00eencheie tratate de alian\u021b\u0103 care s\u0103-i asigure securitatea \u021b\u0103rii (Tratatul de alian\u021b\u0103 cu Austro-Ungaria din 18\/30 octombrie 1883).<\/span><\/p>\n

Intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta a culminat cu alipirea celor trei provincii locuite de rom<\/span>\u00e2ni, aflate sub st\u0103p<\/span>\u00e2nire str\u0103in\u0103, cu<\/span>\u3000Vechiul Regat<\/i>. Primul pas fusese f\u0103cut la 27 martie 1918, c<\/span>\u00e2nd Sfatul \u021a\u0103rii de la Chi\u0219in\u0103u aprobase unirea Basarabiei cu Rom<\/span>\u00e2nia, \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru \u0219i Marea Neagr\u0103. Cel de-al doilea pas a fost marcat de hot\u0103r<\/span>\u00e2rea Congresului General al Bucovinei, care la 28 noiembrie 1918 vota la Cern\u0103u\u021bi ,,unirea necondi\u021bionat\u0103 \u0219i pe vecie a Bucovinei, <\/i><\/span>\u00een vechile ei hotare, p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u0219, Colacin \u0219i Nistru, cu Regatul Rom<\/span>\u00e2niei”<\/i>. Dar visul de unire devenea realitate la 1 Decembrie 1918, c\u00e2nd Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia adopta Rezolu\u021bia Unirii, <\/span>\u00eentr-un entuziasm general.<\/p>\n

C\u00e2\u021biva ani mai t<\/span>\u00e2rziu, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand avea s\u0103 fie <\/span>\u00eencoronat \u00een Catedrala Re\u00eentregirii de la Alba Iulia. Pe coroana de o\u021bel ce apar\u021binuse regelui Carol I (ce amintea de Plevna \u0219i de Independen\u021b\u0103), aveau s\u0103 fie ad\u0103ugate <\/span>\u00eensemnele Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice sub sceptrul aceluia\u0219i monarh. <\/span><\/p>\n

\u00cen anii Primului R\u0103zboi Mondial, t<\/span>\u00e2rgovi\u0219tenii aduc prinosul de jertf\u0103 \u0219i eroism <\/span>\u00eentre unit\u0103\u021bile de elit\u0103 ale armatei rom<\/span>\u00e2ne num\u0103r<\/span>\u00e2ndu-se \u0219i Regimentul 22 Infanterie, pe care generalul Alexandru Averescu l-a apreciat ca fiind ,,unul dintre cele mai glorioase pe care le-a comandat <\/i><\/span>\u00een timpul r\u0103zboiului\u201d<\/span><\/i>. Revenirea la T<\/span>\u00e2rgovi\u0219te a regimentului a fost salutat\u0103 cu entuziasm de localnici, moment consemnat \u0219i de ziarul ,,Legea Nou\u0103\u201d<\/i>, <\/span>\u00een care ziar o\u0219ta\u0219ii erau considera\u021bi ca ,,viteji, ce-a\u021bi botezat Rom<\/i><\/span>\u00e2nia Mare cu s\u00e2ngele vostru cl\u0103dindu-i temelia din oasele voastre, bine a\u021bi venit\u201d.<\/span><\/i><\/p>\n

Marele act al Unirii a fost omagiat de t\u00e2rgovi\u0219teni prin <\/span>\u00eentruniri \u0219i demonstra\u021bii, iar la Curtea Domneasc\u0103 s-a oficiat un Te-Deum de sl\u0103vire a neamului \u0219i a jertfelor aduse de locuitorii b\u0103tr<\/span>\u00e2nului ora\u0219 <\/span>\u00een opera de f\u0103urire a noii Rom<\/span>\u00e2nii Unite. \u00cen acela\u0219i cadru se <\/span>\u00eenscriu \u0219i manifesta\u021biile de bucurie prin care T<\/span>\u00e2rgovi\u0219tea a <\/span>\u00eent\u00e2mpinat armatele rom\u00e2ne care au trecut victorioase Tisa, manifest\u0103ri concretizate prin defilarea trupelor prin ora\u0219, retragerea cu tor\u021be <\/span>\u00een fa\u021ba prim\u0103riei \u0219i pe principalele str\u0103zi ale ora\u0219ului.<\/span><\/p>\n

T\u00e2rgovi\u0219tenii au urm\u0103rit cu un real interes desf\u0103\u0219urarea lucr\u0103rilor <\/span>\u00een cadrul Conferin\u021bei de Pace de la Paris, milit<\/span>\u00e2nd totodat\u0103 pentru respectarea integrit\u0103\u021bii teritoriale, <\/span>\u00een care se \u00eenscrie \u0219i mitingul organizat la Sala de Arme din T<\/span>\u00e2rgovi\u0219te, la 3 iunie 1919. Cu acest prilej a fost adoptat\u0103 o mo\u021biune care a fost trimis\u0103 Conferin\u021bei de Pace de la Paris ,, Noi, cet\u0103\u021benii din T<\/i><\/span>\u00e2rgovi\u0219te \u0219i din jude\u021b, strig\u0103m c\u0103tre Puterile Aliate <\/span>\u2013<\/span> NU s\u00e2ngera\u021bi trupul sf<\/span>\u00e2nt al p\u0103m<\/span>\u00e2ntului rom\u00e2nesc, l\u0103sa\u021bi-l <\/span>\u00eentreg, c\u0103ci de dou\u0103 mii de ani, lega\u021bi de brazda lui suferim toate vitregiile timpului \u0219i nici o putere omeneasc\u0103 nu ne va putea dezlipi vreodat\u0103!\u201d<\/span><\/i>. <\/span><\/p>\n

Aceste str\u0103danii au fost <\/span>\u00eencununate de succes la Conferin\u021ba de pace de la Paris, unde a fost recunoscut\u0103 at<\/span>\u00e2t voin\u021ba de unitate a neamului, c<\/span>\u00e2t \u0219i jertfa poporului rom<\/span>\u00e2n.<\/p>\n

D\u00e2mbovi\u021benii vor consfin\u021bii faptele de glorie ale o\u0219tenilor s\u0103i prin ridicarea monumentelor recuno\u0219tin\u021bei care p\u0103streaz\u0103 vie <\/span>\u00een amintirea urma\u0219ilor <\/span>\u00eenf\u0103ptuirea acestui deziderat istoric.\u201d<\/span><\/p>\n

Text oferit de dr. Corina Andrei<\/p>\n

\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Consiliul Jude\u0163ean D\u00e2mbovi\u0163a \u015fi Complexul Na\u021bional Muzeal \u201dCurtea Domneasc\u0103\u201d T\u00e2rgovi\u0219te, v\u0103 invit\u0103 vineri, 19 octombrie 2018, ora 13.00, la vernisajul expozi\u0163iei \u201d100 de ani de la Marea Unire\u201d, ce va avea loc la Muzeul de Istorie, str. Calea Domneasc\u0103, nr.189….<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":93760,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-93759","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-c24-educatie"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=93759"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":93762,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93759\/revisions\/93762"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/media\/93760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=93759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=93759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=93759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}