Cr\u0103ciunul, o s\u0103rb\u0103toare a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare de oamenii din \u00eentreaga lume, dar mai ales de copii, este celebrat din antichitate, ini\u0163ial pentru a marca na\u015fterea lui Iisus. De-a lungul anilor, Cr\u0103ciunul s-a diversificat, \u00eensum\u00e2nd obiceiuri precum colindele, \u00eempodobitul bradului \u015fi darurile Mo\u015fului. rimii cre\u015ftini nu celebrau na\u015fterea lui Iisus pe 25 decembrie, consider\u00e2nd c\u0103 aceasta a avut loc \u00een luna septembrie, odat\u0103 cu Ros Hashana (s\u0103rb\u0103toare din calendarul iudaic). \u00cen anul 264, Saturnaliile au c\u0103zut \u00een 25 decembrie \u015fi \u00eemp\u0103ratul roman Aurelian a proclamat aceast\u0103 dat\u0103 „Natalis Solis Invicti”, festivalul na\u015fterii invincibilului Soare. \u00cen anul 320, Papa Iuliu I a specificat pentru prima dat\u0103 oficial data na\u015fterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie. \u00cen 325, \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare care celebreaz\u0103 na\u015fterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica s\u0103 fie „zi sf\u00e2nt\u0103” \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de \u015fapte zile \u015fi a introdus Pa\u015ftele cu dat\u0103 variabil\u0103. Cu toate acestea, cele mai multe \u0163\u0103ri nu au acceptat Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 dec\u00e2t din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, cre\u015ftinii au s\u0103rb\u0103torit Anul Nou \u00een ziua de Cr\u0103ciun (25 decembrie) \u00een imediata apropiere a Solsti\u0163iului de iarn\u0103: \u00een Fran\u0163a p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1564, \u00een Rusia p\u00e2n\u0103 \u00een vremea \u0163arului Petru cel Mare, iar \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea. La rom\u00e2ni amintirea acelor vremuri este \u00eenc\u0103 proasp\u0103t\u0103, de vreme ce \u00een unele sate b\u0103n\u0103\u0163ene \u015fi transilv\u0103nene ziua de 1 ianuarie se nume\u015fte Cr\u0103ciunul Mic, nu Anul Nou. \u00cen spa\u0163iul sud-est european, Cr\u0103ciunul a fost o s\u0103rb\u0103toare solsti\u0163ial\u0103, c\u00e2nd oamenii celebrau divinitatea solar\u0103. \u00cen Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Cr\u0103ciunul ca s\u0103rb\u0103toare legal\u0103, \u00een 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, \u00een 1907. Unul dintre cele mai \u00eendr\u0103gite obiceiuri de Cr\u0103ciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis c\u0103 muzica este nepotrivit\u0103 pentru o zi solemn\u0103 cum este Cr\u0103ciunul a fost Oliver Cromwell, care \u00een secolul al XVII-lea a interzis colindele. Cel mai vechi c\u00e2ntec cre\u015ftin de Cr\u0103ciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, \u00een secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dup\u0103 un colind englezesc \u00eei apar\u0163ile lui Ritson \u015fi dateaz\u0103 din 1410. \u00cen 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anun\u0163at cu o zi \u00eenaintea Cr\u0103ciunului c\u0103 orga bisericii sale s-a stricat \u015fi nu poate fi reparat\u0103 la timp pentru slujba de Cr\u0103ciun. Foarte trist din aceast\u0103 pricin\u0103, el s-a apucat s\u0103 scrie trei piese care s\u0103 poat\u0103 fi c\u00e2ntate de cor \u015fi acompaniate la chitar\u0103. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night”, care ast\u0103zi este c\u00e2ntat\u0103 \u00een peste 180 de limbi de milioane de persoane. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Cr\u0103ciun care se p\u0103streaz\u0103 cel mai bine \u015fi \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 mesajul mistic, multe obiceiuri practicate \u00een aceast\u0103 zi sunt legate de cultul fertilit\u0103\u0163ii \u015fi de atragerea binelui asupra gospod\u0103riilor. \u00cen unele sate se p\u0103streaz\u0103 \u015fi un alt obicei: cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 membru al familiei trebuie s\u0103 arunce \u00een fa\u0163a colind\u0103torilor boabe de gr\u00e2u \u015fi de porumb. B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103 dac\u0103 boabele peste care au trecut colind\u0103torii vor fi date g\u0103inilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, c\u0103 vor avea o recolt\u0103 foarte bun\u0103 \u00een anul urm\u0103tor dac\u0103 vor amesteca s\u0103m\u00e2n\u0163a pe care o vor pune \u00een brazd\u0103 cu boabele folosite \u00een ajun la primirea colind\u0103torilor. \u00cen satele de pe Valea Mure\u015fului, Cr\u0103ciunul este \u00eenc\u0103 legat de anumite credin\u0163e populare care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi \u00een prezent, iar obiceiul de a oferi daruri \u00ee\u015fi are originile \u00eentr-o legend\u0103 pe care numai b\u0103tr\u00e2nii o mai cunosc. \u00cen satul Hapria, oamenii cred c\u0103 dac\u0103 primul care intr\u0103 \u00een cas\u0103 de Cr\u0103ciun este un b\u0103rbat este un semn de bun\u0103stare \u015fi s\u0103n\u0103tate pentru anul urm\u0103tor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii \u0163in masa \u00eentins\u0103 toat\u0103 noaptea. O alt\u0103 poveste despre Cr\u0103ciun, mai pu\u0163in cunoscut\u0103, spune c\u0103 \u00een secolul al VII-lea c\u0103lug\u0103rii foloseau forma triunghiular\u0103 a bradului pentru a descrie Sf\u00e2nta Treime. \u00cen jurul anului 1500, oamenii au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 \u00een bradul de Cr\u0103ciun un simbol al copacului din Paradis \u015fi au at\u00e2rnat \u00een el mere ro\u015fii, simbol al p\u0103catului originar. \u00cen secolul al XVI-lea, \u00eens\u0103, familiile cre\u015ftine au \u00eenceput s\u0103 decoreze brazii cu h\u00e2rtie colorat\u0103, fructe \u015fi dulciuri. Dar mai \u00eenainte, \u00een secolul al XII-lea, oamenii obi\u015fnuiau s\u0103 at\u00e2rne brazii de Cr\u0103ciun \u00een tavan, cu v\u00e2rful \u00een jos, ca simbol al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii. Reprezent\u0103rile lui Mo\u015f Cr\u0103ciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel c\u0103 \u00eentre imaginea acestuia \u00een vechea cultur\u0103 popular\u0103 – de frate mai bogat \u015fi mai inimos al lui Mo\u015f Ajun – \u015fi imaginea contemporan\u0103 – de personaj iubit de copii – exist\u0103 mari diferen\u0163e. Tradi\u0163iile contemporane despre „sf\u00e2ntul” Cr\u0103ciun, despre Mo\u015ful „darnic \u015fi bun”, „\u00eenc\u0103rcat cu daruri multe” sunt printre pu\u0163inele influen\u0163e livre\u015fti p\u0103trunse \u00een cultura popular\u0103 de la vest la est \u015fi de la ora\u015f la sat. Din vechime se \u015ftie c\u0103 Maica Domnului, fiind cuprins\u0103 de durerile na\u015fterii, i-a cerut ad\u0103post lui Mo\u015f Ajun. Motiv\u00e2nd c\u0103 este s\u0103rac, el a refuzat-o, dar i-a \u00eendrumat pa\u015fii spre fratele lui mai mic \u015fi mai bogat, Mo\u015f Cr\u0103ciun. \u00cen unele legende populare \u015fi colinde, Mo\u015f Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui s\u0103u. Cine a fost acest personaj at\u00e2t de important? \u00cen cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Cr\u0103ciun apare ca personaj cu tr\u0103s\u0103turi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii \u015fi zeii din basme, dar are \u015fi calit\u0103\u0163i tipic umane. El este b\u0103tr\u00e2n (are o barb\u0103 lung\u0103) \u015fi bogat (de vreme ce are turme \u015fi dare de m\u00e2n\u0103). Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile \u015fi mituri. Calendarul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n”, legendele Na\u015fterii ne invit\u0103 \u00een peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde tr\u0103iau Mo\u015f Ajun \u015fi Mo\u015f Cr\u0103ciun, care avea case mari \u015fi multe grajduri. Pe nea\u015fteptate, \u00een via\u0163a lor apare o femeie necunoscut\u0103 care, sim\u0163ind c\u0103 i-a venit vremea s\u0103 nasc\u0103, le cere ajutorul. Dac\u0103 primul o refuz\u0103, cel de-al doilea \u00eei \u00eentinde o m\u00e2n\u0103. Ne\u015ftiind \u00eens\u0103 c\u0103 femeia este Maica Domnului, nu o prime\u015fte \u00een cas\u0103 \u015fi o trimite s\u0103 nasc\u0103 \u00een grajdul vitelor. Cr\u0103ciuneasa o ajut\u0103 s\u0103 nasc\u0103, f\u0103r\u0103 \u015ftirea so\u0163ului ei, dar este pedepsit\u0103 apoi de el cu t\u0103ierea m\u00e2inilor din coate. C\u00e2nd Cr\u0103ciun afl\u0103 c\u0103 \u00een grajdul s\u0103u s-a n\u0103scut Domnul Iisus, se c\u0103ie\u015fte \u015fi \u00eei cere iertare lui Dumnezeu, devenind „primul cre\u015ftin”, „Sf\u00e2ntul cel mai b\u0103tr\u00e2n”, „so\u0163ul femeii care a mo\u015fit-o pe Maria”. Se spune c\u0103 el s-a c\u0103it at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t a doua zi \u015fi-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentreaga avere copiilor s\u0103raci, de unde tradi\u0163ia de a face daruri de Cr\u0103ciun, mai ales copiilor. Pe de alt\u0103 parte, ideea de spiridu\u015fi de Cr\u0103ciun vine din credin\u0163a str\u0103veche c\u0103 gnomii p\u0103zeau casa omului de spiritele rele. Spiridu\u015fii au fost iubi\u0163i \u015fi ur\u00e2\u0163i, pentru c\u0103, de\u015fi uneori se purtau cu bun\u0103voin\u0163\u0103, puteau foarte u\u015for s\u0103 se transforme \u00een fiin\u0163e r\u0103ut\u0103cioase \u015fi nesuferite, atunci c\u00e2nd nu erau trata\u0163i cum se cuvine. Percep\u0163ia cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 era c\u0103 ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie r\u0103ut\u0103cio\u015fi, fie dr\u0103gu\u0163i. \u00cen Evul Mediu, \u00een loc s\u0103 ofere daruri, spiridu\u015fii mai degrab\u0103 a\u015fteptau s\u0103 le primeasc\u0103. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridu\u015fii au devenit prieteni ai lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi oarecum contradictorii ale personajelor: ei \u00eei prezentau pe spiridu\u015fi pu\u0163in r\u0103ut\u0103cio\u015fi, dar buni prieteni \u015fi ajutoare de n\u0103dejde ale lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. Unii spun c\u0103 sunt 13 spiridu\u015fi, al\u0163ii sunt convin\u015fi c\u0103 este vorba de nou\u0103, al\u0163ii – de \u015fase. Dar unde locuiesc? \u00centr-o vreme se credea c\u0103 Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi spiridu\u015fii s\u0103i se simt foarte bine \u00een casa lor de la Polul Nord. \u00cen 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea „A Visit From St. Nicholas” (cunoscut\u0103 \u015fi ca „The Night Before Christmas”), \u00een care el l-a descris pe Mo\u015f Cr\u0103ciun ca pe un spiridu\u015f b\u0103tr\u00e2n \u015fi bl\u00e2nd, care zboar\u0103 \u00een jurul lumii \u00eentr-o sanie tras\u0103 de opt reni. \u00cen 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o hart\u0103 a lumii \u015fi urm\u0103rind c\u0103l\u0103toria Mo\u015fului de la Polul Nord \u00een Statele Unite, deci se presupunea c\u0103 acolo, \u00een \u00eendep\u0103rtatul Nord, locuie\u015fte b\u0103tr\u00e2nul cel bun. Dar \u00een 1925 s-a descoperit c\u0103 nu exist\u0103 reni la Polul Nord, a\u015fa c\u0103 to\u0163i ochii s-au \u00eentors spre Finlanda, unde exist\u0103 multe astfel de animale. \u00cen 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul na\u0163ional de radio finlandez, a declarat c\u0103 Mo\u015ful locuie\u015fte pe un munte \u00een Laponia. Ast\u0103zi pare aproape sigur \u00eens\u0103 c\u0103 Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi cei 11 spiridu\u015fi ai lui stau bine ascun\u015fi undeva pe muntele Korvatunturi \u00een Laponia, Finlanda, \u00een apropiere de grani\u0163a cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridu\u015fi, este paznicul credincios al satului lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. Cum reu\u015fe\u015fte acesta s\u0103 se mi\u015fte at\u00e2t de repede, \u00eentr-o noapte, din Laponia p\u00e2n\u0103 \u00een casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015fi spiridu\u015fii s\u0103i au descoperit formula special\u0103, secret\u0103, a prafului magic pentru reni, care \u00eei face s\u0103 zboare. Acest praf magic este \u00eempr\u0103\u015ftiat peste fiecare ren cu pu\u0163in timp \u00eenainte de a pleca din Laponia, \u00een ajunul Cr\u0103ciunului. Este suficient pentru a-i face s\u0103 zboare \u00eentreaga noapte \u00een jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii. Rudolph este cel mai celebru ren, fiind conduc\u0103torul celorlal\u0163i opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer \u015fi Vixen. C\u00e2nd Rudolph era pui, nasul s\u0103u a fost atins de Magia Cr\u0103ciunului \u015fi de atunci este str\u0103lucitor \u015fi ro\u015fu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cr\u0103ciunul, o s\u0103rb\u0103toare a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare de oamenii din \u00eentreaga lume, dar mai ales de copii, este celebrat din antichitate, ini\u0163ial pentru a marca na\u015fterea lui Iisus. De-a lungul anilor, Cr\u0103ciunul s-a diversificat, \u00eensum\u00e2nd obiceiuri precum colindele, \u00eempodobitul bradului \u015fi…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3218","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-c15-divertisment"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3218"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3218\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}