![](\"http:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-content\/uploads\/2010\/03\/storage0.dms.mpinteractiv.ro_media_1_1_5226_5780802_1_oua-vopsite-catalina-filip.jpg\")
Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi s\u0103rb\u0103toresc, duminic\u0103, Floriile, ziua \u00een care Iisus Hristos a intrat \u00een Ierusalim, fiind aclamat de discipolii lui \u015fi locuitorii ora\u015fului, s\u0103rb\u0103toare care deschide preg\u0103tirile de Pa\u015fti din S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare.<\/p>\n
\u00cen duminica a \u015fasea din postul Pa\u015ftelui, cunoscut\u0103 \u00een popor \u015fi sub numele de Duminica Floriilor, Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte intrarea triumfal\u0103 a lui Iisus Hristos \u00een Ierusalim. Floriile \u00eenseamn\u0103 primul praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc, numit \u015fi Duminica St\u00e2lparilor (popular Florii sau Flurii). Pr\u0103znuirea se face numai duminica, la fel ca Pa\u015ftele. Numele deriv\u0103 din latinescul Floralia, s\u0103rb\u0103toare a vegeta\u0163iei. Duminica Floriilor este precedat\u0103 de S\u00e2mb\u0103ta lui Laz\u0103r. \u00cen aceast\u0103 zi, Isus Hrisos \u00ee\u015fi arat\u0103 din nou minunile, \u00eenviindu-l pe Laz\u0103r, la patru zile de la moarte. Dup\u0103 aceast\u0103 minune, mul\u0163imile str\u00e2nse la por\u0163ile cet\u0103\u0163ii l-au \u00eent\u00e2mpinat cu flori \u015fi l-au aclamat pe M\u00e2ntuitor, la intrarea \u00een Ierusalim. S\u00e2mb\u0103ta din ajunul s\u0103rb\u0103torii este cunoscut\u0103, de asemenea, drept Mo\u015fii de Florii, c\u00e2nd se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Prescrip\u0163iile iudaice prevedeau ca fiecare evreu s\u0103 mearg\u0103 m\u0103car o dat\u0103 pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de patimile sale \u015fi de \u00eenvierea sa din mor\u0163i a fost un eveniment mult a\u015fteptat, fiind profe\u0163it cu mai bine de patru sute de ani \u00eenainte de sf\u00e2ntul proroc Zaharia, prin cuvintele „Bucur\u0103-te foarte fiica Sionului, vesele\u015fte-te fiica Ierusalimului, c\u0103ci iat\u0103 \u00cemp\u0103ratul t\u0103u vine drept \u015fi biruitor, smerit \u015fi c\u0103lare pe asin, pe m\u00e2nzul asinei”. Noul Testament relateaz\u0103 faptul c\u0103 apostolii au \u00eentins hainele lor pe asin, pe ele \u015fez\u00e2nd M\u00e2ntuitorul \u00een timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ca fiind m\u0103rturisirea faptului c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe p\u0103m\u00e2nt. Hainele Sfin\u0163ilor Apostoli simbolizeaz\u0103 noua hain\u0103 pe care o \u00eembrac\u0103 oamenii, haina Sf\u00e2ntului Botez. Dup\u0103 modelul mul\u0163imii din cetatea Ierusalimului care l-a \u00eent\u00e2mpinat pe M\u00e2ntuitorul cu frunze de palmier, Biserica Ortodox\u0103 a r\u00e2nduit ca, dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea Sfintei Liturghii, s\u0103 se sfin\u0163easc\u0103 ramurile de salcie aduse de credincio\u015fi. Slujitorii Bisericii citesc rug\u0103ciuni de sfin\u0163ire a salciei, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini aceste ramuri \u00eenmugurite, cu lum\u00e2n\u0103ri aprinse, ca simbol al biruin\u0163ei vie\u0163ii asupra mor\u0163ii, fiind cunoscut faptul c\u0103 salcia are o putere mare de regenerare. De Florii, aten\u0163ia comunit\u0103\u0163ii tradi\u0163ionale era \u00eendreptat\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 s\u0103rb\u0103toarea religioas\u0103, c\u0103tre rena\u015fterea vegeta\u0163iei. De fapt, denumirea popular\u0103 a s\u0103rb\u0103torii vine de la zei\u0163a roman\u0103 a florilor, Flora, peste care cre\u015ftinii au suprapus s\u0103rb\u0103toarea intr\u0103rii Domnului \u00een Ierusalim. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 s\u0103rb\u0103toarea cre\u015ftin\u0103 a intr\u0103rii M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim, au ap\u0103rut \u015fi nenum\u0103rate obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii, at\u00e2t \u00een mediul rural, c\u00e2t \u015fi \u00een cel urban, cele mai multe de sorginte p\u0103g\u00e2n\u0103. De exemplu, de Florii se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se fac\u0103 „de ursit\u0103”, astfel c\u0103 fetele aflau, prin diverse procedee, dac\u0103 se vor c\u0103s\u0103tori sau nu \u00een acel an. Tot de Florii, m\u0103r\u0163i\u015forul purtat p\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 zi se pune pe ramurile unui pom \u00eenflorit sau pe un m\u0103ce\u015f, iar zestrea se scoate din cas\u0103 pentru aerisire. \u00cenaintea s\u0103rb\u0103torii, fetele nem\u0103ritate din Banat \u015fi Transilvania obi\u015fnuiesc s\u0103 pun\u0103 o oglind\u0103 \u015fi o c\u0103ma\u015f\u0103 curat\u0103 sub un p\u0103r altoit. Dup\u0103 r\u0103s\u0103ritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite \u00een farmece pentru noroc \u00een dragoste \u015fi s\u0103n\u0103tate. De asemenea, la miezul nop\u0163ii se fierbe busuioc \u00een ap\u0103, iar diminea\u0163a fetele se spal\u0103 pe cap cu aceast\u0103 fiertur\u0103, ca s\u0103 le creasc\u0103 p\u0103rul frumos \u015fi str\u0103lucitor. Ce r\u0103m\u00e2ne se toarna la r\u0103d\u0103cina unui p\u0103r, \u00een speran\u0163a c\u0103 b\u0103ie\u0163ii se vor uita dup\u0103 ele, ca dup\u0103 un copac \u00eenflorit. \u00cen acelasi timp, dac\u0103 cineva \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 se spele pe cap chiar \u00een ziua de Florii, f\u0103r\u0103 ap\u0103 desc\u00e2ntat\u0103 \u015fi sfin\u0163it\u0103, risc\u0103 s\u0103 albeasc\u0103. La toate popoarele cre\u015ftine pot fi \u00eent\u00e2lnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea av\u00e2nd \u00een prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradi\u0163ii nu au nimic \u00een comun cu spiritul cre\u015ftinesc al praznicului Intr\u0103rii M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim. Cre\u015ftinii pr\u0103znuiesc Intrarea M\u00e2ntuitorului particip\u00e2nd la Sf\u00e2nta Liturghie, \u00eempodobind cu ramuri de salcie sfin\u0163it\u0103 icoanele, u\u015file \u015fi ferestrele gospod\u0103riilor lor \u015fi p\u0103str\u00e2nd r\u00e2nduiala postului. Aceste ramuri sfin\u0163ite se p\u0103streaz\u0103 peste an, fiind folosite cu credin\u0163\u0103 la t\u0103m\u0103duirea diferitelor boli. Ele \u00eembodobesc icoanele, u\u015file, ferestrele, intr\u0103rile \u00een grajduri, f\u00e2nt\u00e2nile \u015fi stre\u015finile caselor. Oamenii mai obi\u015fnuiesc \u015fi s\u0103 \u00eenfig\u0103 aceste ramuri \u00een straturile proasp\u0103t sem\u0103nate, s\u0103 le pun\u0103 \u00een hrana animalelor sau s\u0103 le a\u015feze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz\u0103 castitatea, dar \u015fi rena\u015fterea vegeta\u0163iei, amintind totodat\u0103 de ramurile cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat Iisus la intrarea \u00een Ierusalim, \u00een aceast\u0103 zi. De asemenea, fiind praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc, biserica a r\u00e2nduit ca \u00een aceast\u0103 zi s\u0103 fie dezlegare la pe\u015fte, vin \u015fi untdelemn. Pentru cre\u015ftini, pe\u015ftele (ihtios \u00een greac\u0103) este un simbol hristic, de mare \u00eensemn\u0103tate pentru comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftinilor din primele secole. Intrarea M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim prefigureaz\u0103 demnitatea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a lui Iisus Hristos, care vine c\u0103lare pe asin. \u00censu\u015fi Dumnezeu d\u0103 exemplu de smerenie \u015fi se descoper\u0103 ca \u00cemp\u0103rat al P\u0103cii, al unei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii care nu apar\u0163ine lumii acesteia \u015fi nu se conduce dup\u0103 legile ei. Ierusalimul a fost pentru poporul iudeu centrul spiritual. Afla\u0163i sub robie roman\u0103, iudeii a\u015fteptau cu ner\u0103bdare venirea unui eliberator. De aceea, intrarea lui Iisus \u00een Ierusalim a fost v\u0103zut\u0103 ca o \u015fans\u0103 de eliberare. Pentru cre\u015ftinii-ortodoc\u015fi, Ierusalimul ceresc sau tronul lui Dumnezeu este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor deschis\u0103 spre a fi mo\u015ftenit\u0103 de cei care \u00eembrac\u0103 haina Sf\u00e2ntului Botez \u015fi \u00eel primesc pe Hristos \u00een inimile lor. Semnifica\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a acestei zile este una foarte puternic\u0103, reprezent\u0103ri ale lui Hristos intr\u00e2nd \u00een ora\u015f c\u0103lare pe un m\u0103gar \u00eent\u00e2lnindu-se frecvent \u00een pictur\u0103. Arabii aprind candele, \u00eempodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii \u00eempletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropia\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103ruiasc\u0103 ramuri de salcie \u00een aceast\u0103 zi. Adapt\u0103rile se datoreaz\u0103 condi\u0163iilor diferite \u00een care tr\u0103iesc popoarele, dar esen\u0163a vegetal\u0103 este aceea\u015fi. Floriile deschid s\u0103ptam\u00e2na cea mai important\u0103 pentru preg\u0103tirile de Pa\u015fti, cunoscut\u0103 sub numele de „S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare”. Tradi\u0163ia mai spune c\u0103 a\u015fa cum va fi vremea de Florii, a\u015fa va fi \u015fi \u00een prima zi de Pa\u015fti. (Material realizat de Departamentul Life al Mediafax)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi s\u0103rb\u0103toresc, duminic\u0103, Floriile, ziua \u00een care Iisus Hristos a intrat \u00een Ierusalim, fiind aclamat de discipolii lui \u015fi locuitorii ora\u015fului, s\u0103rb\u0103toare care deschide preg\u0103tirile de Pa\u015fti din S\u0103pt\u0103m\u00e2na mare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1068,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-1069","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-c2-social"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1069"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1069\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1068"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/targovistenews.ro\/live\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}