Ministrul Justiției Tudorel Toader a prezentat conţinutul şi concluziile raportului cu privire la activitatea managerială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an.
El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţioală, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios constituțional.
Tudorel Toader a precizat încă de la începutul declarațiilor că nu va răspunde la întrebările jurnaliștilor și că raportul are 36 de pagini – documentul urmând să fie publicat pe site-ul Ministerului Justiției.
Astfel, în timp ce citea din raport, ministrul a refuzat să răspundă la întrebările presei, continuînd să citească de pe foile din fața sa.
Pe de altă parte, Todaer a declarat că procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a avut un “comportament excesiv de autoritar” atunci când a supravegheat “personal” ancheta în legătură cu OUG 13.
Ministrul Justiţiei a declarat că, în anul 2017, a fost a fost înregistrată o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice din România, în care Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sancţionată de Curtea Constituţională pentru comportament lipsit de loialitate.
Tudorel Toader a mai spus că, în mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată de Curtea Constituţională pentru încă două conflicte de natură constituţională.
Sinteza declarațiilor:
– Raportul are 36 de pagini. Nu cred că veți avea răbdarea să prezint 36 de pagini, motiv sper că veți fi de acord să-l prezint în diagonală, cu concluzii, după care să-l postez pe site-ul ministerului Justiției.
– În al doilea rând. Este o prezentare a raportului și nu o conferință de presă. Veți vedea că chiar în diagonală dacă îl prezint va dura mult sau chiar foarte mult.
– Prin urmare. Avem o justiție, unii spun că este bună. Alții că este rea.
-Justiția trebuie să fie în slujba cetățeanului.
– Legile justiției. Câteva soluții au fost declarate ca fiind anticonstituționale și vor fi modifcate de către Parlament.
– După alte 6 luni se împlinește exact 1 an de la preluarea demnității de ministru al Justiției.
– Demnitatea de procuror este absolut respectaibilă dacă este exercitată în limitele competențelor constituționale.
– Personal, am început activitatea profesionale exercitând această activitate de procuror. Eram șef de promoție. Puteam să optez pentru a fi judecător, notar sau avocat însă am optat pentru procuror. Am fost și sunt mulțumit de respectiva opțiune.
– Obligația din lege nu are legătură cu raportul privind activitatea manageriala la DNA, pe care îl prezint în continuare.
– Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției.
– Dezbaterile au divizat profund opinia publică. Atacurile la persoană și punerea în discuție a unor valori constituționale, atacuri care au atras atenția forurilor internaționale, amenințând astfel realizarea obiectivelor anunțate, punând chiar în pericol statul de drept.
– Luarea de poziție privește activitatea managerială a procurorului șef, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct pe art. 54 alin. 4, coroborat cu 51, alin.2 lit B din legea 303 privind statutul procurorilor de a cere revocarea procurorului șef al DNA în cazul exercitării necorespunzătoare a funcției.
– Am realizat o analiză privind organizarea efcinientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, apritudinile manageriale referiatoare la procurorul șef al DNA în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele premergătoare au fost și sunt următoarele:
– Raportul de evaluare a eficienții manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor procurorului șef de la DNA.
– În ultimii 10 ani nu s-a făcut nicio evaluare.
– Partea de concluzie a prezentului raport se bazează pe acumulările de la începuturile perioadei de referință până în prezent, pe analiza faptelor și acțiunilor concrete, inclusiv pe baza declarațiile publice ale procurorului șef al DNA.
– Dacă aș sări direct la concluzii v-aș spune că acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte menționate în prezentul raport, pentru perioada februarie 2017-februarie 2018.
– Voi vorbi mai puțin decât ar trebui să vorbesc.
– Am reținut o situație fără precedent a raporturilor din cadrul autorităților publice. În 2017 au fost înregistrate 3 conflicte juridice de natură constituțională.
– Ceea ce am prezentat e un bilanț semnificativ și dacă privim din perspectiva Curții Constituționale.
– În 14 ani, au fost constatate 3 astfel de conflicte, dintre care două în 2017, generate de Direcția Națională Anticorupție, prin încălcarea liniilor de competență.
– Stare de presiune, de tensiune psihică. Sub imperiul unei temeri generată de activitatea de cercetare penală, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor.
– Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. Ministerul Public nu are competența de a desfășura acte de cercetare penală pentru elaborarea unui act normativ.
– Potrivt art. 1 din Constituție, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar și cea de combatere a corupției.
– DNA trebuie să continue să funcționeze în mod legal. DNA nu se confundă cu procurorul șef.
– Atât prevenirea, cât și combaterea corupției trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept.
– Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituția. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ce este bun, să eliminăm ce este rău.
– Nu contează numărul de cazuri, contează existența unuia.
– Faptul că este unul arestat pe nedrept, n-are cui să plângă, nu-l ascultă nimeni, după care este achitat și îi spune ne pare rău.
– Nu doresc la nimeni din cei prezenți să fie victima unei eroi judiciare. Ferească Dumnezeu, dacă unul e victimă.
– Pentru aceste acte și fapte de netolerat într-un stat de drept în temeiul prevederilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, declanșez procedura de revocare din funcție a procuroruul șef al DNA.
Scandalul DNA
Pe 12 februarie, Tudorel Toader spunea că raportul privind DNA va conține și o ”măsură”. Iar pe 15 februarie, Tudorel Toader anunţa că joi va face o informare de presă în care va prezenta raportul cu privire la activitatea DNA.
“Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunţa în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conţinutul şi concluziile raportului cu referire la activitatea DNA”, spunea Tudorel Toader, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul Ministerului Justiţiei.
Ulterior, ministrul justiţiei a precizat, pe pagina sa de Facebook, că raportul va fi prezentat începând cu ora 18:00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.
Tudorel Toader şi-a scurtat săptămâna trecută vizita oficială pe care o efectua în Japonia, după ce premierul Viorica Dăncilă i-a solicitat să revină în ţară, pentru a fi lămurite informaţiile apărute în spaţiul public legate de DNA.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ”ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva” şi că el aşteaptă până joi.
”Tocmai ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva. Aşteptăm până joi. N-aţi auzit că nu ştiu ce blat am eu cu sistemul?”, a mai declarat Liviu Dragnea.
Chestionat dacă el personal este mulţumit de activitatea ministrului Justiţiei, liderul PSD a răspuns: ”Da”.
Miercuri, însă, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, Dragnea a fost mult mai tranşant, mesajul său pentru ministrul Justiţiei fiind că se aşteaptă ca acesta să nu se facă de râs.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că Tudorel Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi “să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”.
”Ministrul trebuie să facă o evaluare, un raport, să vină în spaţiul public să prezinte acest raport şi cred că trebuie să lăsăm justiţia să-şi spună cuvântul. L-am chemat pe domnul ministru în ţară. Vreau să disipez unele îndoieli şi unele acuze din spaţiul public, cum că aş fi anulat întâlnirile pe care le avea domnul ministru cu ministrul Justiţiei din Japonia. Nu, domnul ministru s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei din Japonia, s-a întâlnit cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii. Mai avea câteva vizite de făcut. A venit în ţară, a văzut ce este în spaţiul public şi singura mea discuţie a fost cea referitoare la ceea ce a apărut în spaţiul public, la raportul pe care dânsul trebuie să-l prezinte şi să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Întrebată de ce a amânat ministrul Justiţiei acest anunţ, Dăncilă a spus că abia săptămâna trecută au apărut în spaţiul public informaţiile şi că “nu putea să vină din Japonia fără să analizeze, fără să vadă ce s-a întâmplat, ce este real, care e situaţia reală”: “Cred că nu era un raport care să fie creat pe realitate şi consistenţă. Îi trebuie o săptămână să preia toate informaţiile”.
Miercuri, Dăncilă a spus că speră ca raportul prezentat de ministrul Toader să fie corect.
Alţi lideri PSD, precum Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu, aşteaptă însă măsuri de la ministrul Justiţiei.
Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat miercuri că se aşteaptă ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să respecte legea, deoarece PSD a promis, în campania electorală, că va stopa abuzurile. El a afirmat că nu este în măsură să spună dacă Toader ar trebui revocat din funcţie.
Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat luni că nici el, nici PSD nu au cerut revocarea procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar în momentul în care au apărut înregistrările vizând DNA, trebuiau luate nişte măsuri, inclusiv ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, trebuia să ceară să se ia măsuri. El a afirmat că zilele trec, iar probele dispar şi România aşteaptă răspunsuri.
Joi seară, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat despre o eventuală revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, că la acest moment nu vede motive de revocare, dar că s-ar putea să existe unele pe care el nu le cunoaşte, dar le cunoaşte ministrul Justiţiei, iar Tudorel Toader ar trebui să vină extrem de documentat dacă ar avea o astfel de propunere.
“Asta cu revocarea constat că e o preocupare intensă în spaţiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare, dar s-ar putea să existe unele pe care eu nu le cunosc şi le cunoaşte ministrul Justiţiei. În acest caz, cu siguranţă, domnul ministru al Justiţiei ar veni extrem, extrem de bine documentat, dacă ar solicita aşa ceva. Încă o dată, acum nu cunosc motive de revocare”, a afirmat preşedintele.
Şeful statului a menţionat că nu a existat niciun control la DNA altul decât cel din vara anului trecut, ”despre care nu s-a mai auzit mare lucru, probabil s-a terminat cu bine” şi nu a existat nici măcar o discuţie la nivelul conducerii DNA.
”M-ar surprinde ca aşa, cvasi-peste noapte, să apară motive serioase şi bine fundamentate pentru o ipotetică solicitare de revocare”, a afirmat preşedintele.
Klaus Iohannis a spus că în următoarele zile va avea o discuţie şi cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi, dacă va fi nevoie, va avea o discuţie şi în trei – cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost prezent marţi la Cotroceni, când preşedintele i-a primit pe absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii, ocazie cu care a şi discutat cu şeful statului.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a susţinut, săptămâna trecută, o conferinţă de presă de două ore în care a spus că nu are niciun motiv să îşi dea demisia, pentru că a respectat legea în tot ceea ce a făcut. Ea a afirmat că în acest scandal nu este vorba despre Kovesi, ci despre “asaltul asupra justiţiei”.
Scandalul vizând DNA s-a declanşat după ce Antena 3 a difuzat o înregistrare cu fostul deputat PSD Vlad Cosma, care susţine că procurorii Mircea Negulescu şi Lucian Onea de la DNA Ploieşti ar fi încercat să facă dosare în baza unor “probe fabricate” pe numele unor politicieni şi oameni de afaceri, între care Sebastian Ghiţă. Vlad Cosma a susţinut, de asemenea, că şeful DNA Ploieşti, Lucian Onea, i-ar fi cerut să modifice documente şi probe care ar fi fost folosite ulterior în dosar.
Sursa: News.ro Pro TV
