Sâmbătă, 4 aprilie 2014, am avut ocazia să ascult concertul susținut de Corala ‘Crescendo’ și de Orchestra ‘Andante’. Cred că un singur cuvânt poate descrie senzația pe care am resimțit-o: aceea de normalitate. Într-un oraș care are, cel puțin la nivel teoretic, o filarmonică, se pare că evenimentele de genul acesta transformă în adevărate rarități.
În fața unei săli care s-a dovedit neîncăpătoare, fiind cu adevărat ‘inundată’ de public, concertul dirijat de Danubian Modoran a fost unul plăcut și a venit ca o completare potrivită perioadei în care ne aflăm. Repertoriul a fost în întregime unul religios, însă ne-a purtat într-o călătorie temporală și geografică: am auzit pagini din creația lui Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel și Wolfgang Amadeus Mozart, am trecut prin creația corală românească a unor autori ca I.D. Chirescu și Gheorghe Mandivecski, pentru a ajunge într-un final pe țărmul Lumii Noi cu piese de John Rutter, Terry Kirkland și Wiliam Howard Doane. S-a insinuat foarte subtil în program și o melodie gregoriană, care însă a fost îmbrăcată într-o haină modernă. Toate aranjamentele vocal-orchestrale au fost realizate de tineri muzicieni, cum ar fi Ciprian Râvnic, Emanuel Gavrilescu, Lodrin Marin și Danubian Modoran.
A fost un concert perfect? Nu, nicidecum, dar nu asta contează. Trebuie să avem în vedere că un număr consistent al celor prezenți pe scenă au fost muzicieni amatori. Pot spune că urmărindu-i am redescoperit sensul frumos al termenului amator – acela de ‘iubitor’, de ‘pasionat’. Corala a fost în parametrii normali, iar orchestra ‘Andante’, condusă și pregătită de violonistul Ciprian Râvnic, a avut o prestație admirabilă. Acesteia i s-au adăugat și câțiva instrumentiști ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicii ‘Muntenia’, care au dat o mână de ajutor tinerilor muzicieni.
În public s-au aflat și personalități importante ale vieții muzicale dâmbovițene și nu numai: din partea Universității ‘Valahia’ s-a aflat Florin Badea, dirijorul coralei ‘Appassionato’, iar din partea Universității Naționale de Muzică București a fost prezent dirijorul Ioan Golcea, cel care ajutat în ultimele repetiții la punerea la punct a repertoriului. Toată această puternică mișcare de forțe este cu atât mai impresionantă cu cât a fost o inițiativă privată, pusă în mișcare de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, care a oferit târgoviștenilor un foarte frumos cadou de Paște. Nu se putea să nu se insinueze puțin și politica în cursul lucrurilor, însă momentul a fost unul scurt și, în definitiv, insignifiant.
Într-un final, concertul ‘Triumful Iubirii’ s-a dovedit a fi o experiență plăcută și ‘sănătoasă’ pentru cultura târgovișteană. Am văzut că atâta vreme cât există inițiativă, lucruri interesante pot să ia naștere, și de asemenea că publicul este încă doritor de frumos. Aștept cu interes ziua în care excepția va deveni din nou norma.
Radu Mihalache
