De Ziua “Micii Unirii”, la 24 ianuarie 2017, montaniarzii dâmbovițeni grupați în jurul Asociației Chindia Jurasic Park au lansat un nou proiect intitulat “TOP 100 – Topul cuceririi a 100 de vârfuri din România” până la data de 1 Decembrie 2018, Ziua Națională a României, ziua în care întreaga suflare românească va sărbători Centenarul “Marii Uniri”.
Proiectul a debutat, simbolic, cu o mică expediție în masivul Leaota, pentru a atinge vârful Românescu, un nume reprezentativ pentru culmea muntoasă ce despărțea vechile provincii istorice, Țara Românească și Transilvania. În data de 29 ianuarie 2017, un grup de 8 montaniarzi a ajuns cu două autoturisme până în zona Mănăstirii “Ziduri”, apoi per-pedes, pe valea Marginea Domnească până au întâlnit marcajul “cruce albastră” care vine din valea Dâmboviței. A urmat un scurt, dar intens urcuș până în șaua de sub Stână de Piatră acolo unde s-a făcut o mică pauză de energizare și ajustare echipament. Practic, s-a intrat pe traseul de creastă al Leaotei, care face legătura între cabanele Leaota și cabana Padina, din masivul Bucegi. Chiar dacă este luna ianuarie, zăpada se găsește numai în zonele mai umbroase sau pe făgașuri, iar urcușul spre “ținta” zilei se face pe poteci deschise de animalele care pasc, în sezonul de vară, pe aceste plaiuri ierboase. Vremea a fost frumoasă, fără temperaturi excesive sau rafale de vânt. Vârful Românescu are altitudinea de 1713 m, dar este bine conturat pe creasta Leaotei de pe el putându-se efectua adevărate tururi de orizont către masivele Făgăraș, Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi, Piatra Mare, Baiului.
Conform legendelor locale, numele masivului Leaota ar putea proveni de la unul din domnitorii Țării Românești (Basarab Laiotă cel Bătrân /mai multe perioade între 1473 și 1477 sau Laiotă Basarab – scurtă domnie în1544) sau chiar de la unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, Leaotă, împroprietărit cu acest munte pentru faptele sale de vitejie („Hrisovul lui Leaotă” – 1621). Oricum, toponimia locurilor amintește din plin de această cale directă de legătură între Curtea Domnească de la Târgoviște și vechile (chiar primele) capitale ale Țării Românești (Câmpulung-Mușcel și Curtea de Argeș). Găsim aici muntele, culmea și valea “Marginea Domnească”, găsim pârâul și valea “Hotarului”, găsim muntele “Prislopului”, ca loc de trecere între cele două zone istorice. În acest context, numele de “Românescu” dat unui vârf care se vede foarte clar atât din valea Dâmboviței, cât și din valea Ialomicioarei (Runcului) este cât se poate de justificat pentru un reper de unde se văd multe așezări din Țara Bârsei.
În aceeași zi s-a mai făcut și vârful Frumușelu (1750 m) urmând ca întreaga creastă Leaota-Bucegi (peste 30 de kilometri) să fie făcută, în funcție de evoluția vremii, în cursul lunii februarie.
Peregrinările în masivul Leaota au continuat și în acest week-end, iar duminică 5 februarie, un grup de 10 montaniarzi a urcat la Schitul Cucuteanca, un așezământ monahal unic pe plaiurile dâmbovițene (poate chiar din România) pentru a se ruga la mica bisericuță aflată în mijlocul unei poieni de pe plaiul Cucuteanca și a ajuta, cu ceva alimente, comunitatea respectivă. Cu toate că vremea a început să se schimbe (o ușoară măzăriche și ger), s-a urcat până pe vârful Măguri (1439 m), alt loc de belvedere spre zona sudică (se vede inclusiv Lacul de la Pucioasa) sau spre culmile Leaota-Rătei. Coborârea s-a făcut pe lângă Stâna din Măguri, cu trecere pe la ramificația numită La Stâlpuleț (drum forestier spre valea Raciului) și ajungere la fosta „cășerie” din valea Vaca, locul unde fuseseră lăsate mașinile.
După două ture în zona dâmbovițeană, la sfârșitul acestei săptămâni se preconizează o ieșire în masivul Piatra Mare, pentru atingerea vîrfului cu același nume, cea mai înaltă cotă atingând 1844 m.
Antrenamente locale pentru obiective europene. În această vară va continua TOP 28, cu o posibilă premieră românească pe creste europene. Vom reveni cu informații și imagini, la momentul definitivării etapelor logistice (transport, cazări, sponsorizări etc.).
Nicolae POSTA
Președinte ACJP
