SCRISORI ALE FSNPPC, CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI, PENTRU DENUNŢAREA DISPONIBILIZĂRILOR INIŢIATE DE CONDUCEREA M.A.I. ref: 12/1, din 7 februarie 2011 ref: 12/2, din 7 februarie 2011 Domnului Deputat Costică CANACHEU, Preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor a Parlamentului României Domnului Senator Teodor-Viorel MELEŞCANU, Preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României – – – – – – – – – – – – – – – – – – Domnule Preşedinte al Comisiei, Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual – FSNPPC, reprezentanta intereselor a peste 50.000 de membri, are responsabilitatea de a vă prezenta consecinţele periculoase ale aplicării măsurilor speciale aşa cum au fost ele propuse de M.A.I., pentru încadrarea în bugetul aprobat ministerului pe anul 2011. Totodată, FSNPPC vă solicită sprijinul pentru o reglementare cât mai corectă a problemei în discuţie şi aşteaptă răspunsul dumneavoastră scris. În viziunea conducerii M.A.I., soluţia optimă pentru încadrarea instituţiei în bugetul acordat în anul 2011 este disponibilizarea, până la 31 martie 2011, a unui număr de 10.000 de salariaţi (poliţişti, poliţişti de frontieră, personal ISU, jandarmi). Informaţia a fost răspândită persuasiv dar nu au fost încă prezentate, oficial, date cu privire la: restrângerile făcute/prevăzute pe alte segmente de cheltuieli decât acelea cu salarizarea personalului; concluziile unei eventuale analize sociologice, realizate ştiinţific, privind impactul şi consecinţele disponibilizării a 10.000 de salariaţi care, potrivit legii, pe durata carierei în M.A.I. nu au avut dreptul de a practica o altă activitate lucrativă; lista programelor de reconversie socială care urmează a fi garantate personalului ce urmează a fi disponibilizat; motivarea anulării, prin Legea nr. 285/2010, a protecţiei sociale pentru cadre, care era prevăzută, prin actul normativ imediat anterior, Legea nr.284/2010. Măsura disponibilizării intră în aplicare acum, deşi în datele publicate la bilanţul său de la începutul lunii februarie a.c. I.G.P.R. a comunicat un deficit de 6.500 de posturi neocupate (10% din personal), deficit care afectează calitatea serviciilor poliţieneşti către populaţie şi care supraîncarcă sarcinile personalului utilizat! Atrage însă, cu surprindere, atenţia că despre deficitul celor 6.500 de posturi neocupate se plângea conducerea I.G.P.R. şi în luna mai, 2010! Conceptual şi operaţional problemele completării şi motivării superioare ale personalului din structurile de Ordine Publică au fost clarificate, câteva luni mai târziu, prin emiterea H.G. 1040/oct.2010, pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013. Actul normativ de la sfârşitul anului trecut a fost creat pentru a răspunde, cât mai precis şi responsabil, ameninţărilor sociale create sub presiunea crizei economice şi pentru încadrarea în sarcinile specifice aderării la spaţiul Schengen. În capitolul III, intitulat: Provocări în domeniul ordinii publice, autorul Hotărârii de Guvern citată comunică următoarele informaţii oficiale: « Pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii si sigurantei publice, potrivit obligatiilor si responsabilitatilor stabilite prin lege, Ministerul Administratiei si Internelor — prin intermediul principalelor structuri: Politia Romana, Politia de Frontiera Romana si Jandarmeria Romana — are prevazute posturi ce asigura o medie de 500 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. La inceputul anului 2010, deficitul de personal era de 13%, ceea ce conduce la o medie reala de 434 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. Deficitul este in special in dispozitivele de ordine si siguranta publica ». Accentuăm, însă, că termenul de „medie reală” nu este corect folosit, în contextul actului normativ citat. Cei 434 de poliţişti/jandarmi, consideraţi la 100.000 de locuitori, în România, numără, în comun, personalul operativ cu personalul de suport. Acesta din urmă reprezintă 30% din numărul comunicat. Prin urmare, „în stradă”, la misiunile operative se găsesc mult mai puţine cadre; deci deficitul real este mai mare decât cel care îngrijora autorul H.G. 1040/2010! Referitor la completarea şi motivarea personalului, documentul respectiv menţionează, drept prioritate, „îmbunătăţirea pachetelor salariale” (Obiectivul strategic nr.5, art.9). Reamintim această prevedere, întrucât, cu puţin timp în urmă, Franţa, Olanda şi Finlanda şi-au exprimat rezervele faţă de capacitatea României de a gestiona problemele frontierei UE şi ale cooperării interioare cu personalul insuficient salarizat şi motivat pe care intenţionează să-l desfăşoare. Domnule Preşedinte al Comisiei, am detaliat, în cele de mai sus, câteva prevederi normative, pentru a reliefa o gravă lipsă de continuitate managerială şi în principii care a deviat spre derizoriu informaţii, studii şi hotărâri, din ultima parte a anului 2010, privind ordinea publică şi siguranţa naţională. Astfel, disponibilizarea celor 10.000 de angajaţi din sistemul de ordine publică, stabilită de conducerea ministerului, se va suprapune peste nemulţumirile generalizate ale populaţiei, pricinuite de problemele economice cunoscute. În context, este previzibilă o creştere puternică a micii şi a marii infracţionalităţi. Fenomenul a început printr-o creştere accelerată a furturilor şi se va derula, pe principiul „rostogolirii bulgărelui de zăpadă”. Dispreţul managerilor principali din minister faţă de comunităţi, cetăţeni şi, în general, faţă de misiunea socială a M.A.I. a devenit, acum, evident, pentru toată lumea, odată cu anunţul Jandarmeriei Române privind interesul în achiziţionarea de „echipament pentru reprimarea revoltelor”, dotări în valoare de 42.000.000 lei. Operaţiunea a fost confirmată oficial de către purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei. Informaţia este deosebit de relevantă pentru viziunea executivului, prin precizarea că: cele 4,7 milioane de cartuşe, 700 de arme, 33.500 încărcături pentru lansatoare, 10.500 grenade lacrimogene şi alte repere din necesarul comandat vor fi plătite din bugetul aflat la dispoziţia Guvernului României care, declarativ, caută soluţii sociale (?!) şi economice de atenuare a efectelor crizei economice. Este revoltător, din punct de vedere al unei guvernări democratice, că personalul din structurile de ordine publică, menit să asigure ori să intervină punctual, în situaţii de contravenţie sau infracţiune, este micşorat semnificativ dar se întăreşte, material, forţa de respingere armată a mulţimilor care ar vrea să îşi exprime nemulţumirile. Paralelismul acestor activităţi ridică suspiciuni grave faţă de caracterul democratic al guvernării. Problema deosebit de gravă a disponibilizării proiectate de conducerea M.A.I. este generată de art. 13 din Legea 285/2010, acolo unde s-a prevăzut anularea acordării de „ajutoare sau îndemnizaţii […] la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”, aşa cum fusese prevăzut anterior, în Legea nr.284/2010. Astfel, măsura nou legiferată sfidează câteva realităţi importante: personalul vizat a avut, de-a lungul întregii sale cariere în structurile de ordine publică, interdicţia categorică de a desfăşura alte activităţi lucrative. Astfel, prin disponibilizarea proiectată la M.A.I., se va întrerupe, brusc, singura sursă legală de venit, pentru 10.000 de persoane şi pentru un număr mare dintre familiile acestora. După mai mult de un an de criză economică, piaţa muncii este, acum, deja blocată. Prin urmare şansele de angajare, pentru majoritatea din cei 10.000 de disponibilizaţi, devin nule. La o scoatere intempestivă din sistem, vor fi ameninţate toate proiectele financiare (credite etc.) pe care cadrele şi le-au eşalonat, de bună credinţă, pe baza unei cariere previzibile. Ajutoarele şi îndemnizaţiile, anulate acum prin Legea 285/2010, ar fi constituit fonduri tampon pentru ca disponibilizaţii să nu fie puşi, fără vina lor, în situaţii financiare dificile. Pe cale de consecinţă, menţinând aplicarea articolului 13 din Legea nr.285/2010, iniţiatorul proiectului de Lege pentru aplicarea măsurilor speciale pentru încadrarea M.A.I. în bugetul care i-a fost aprobat în anul 2011, îşi asumă, în totalitate, răspunderea morală pentru un şir de vulnerabilităţi şi de ameninţări care vor apare în ordinea publică şi siguranţa naţională: având expertiză, relaţii şi informaţii, multe dintre cele 10.000 de persoane, disponibilizate şi cu dificultăţi financiare imediate, vor fi racolate de grupările infracţionale sau chiar de crimă organizată; pe fondul unei intense dezamăgiri faţă de Statul care i-a abandonat, după mai mulţi ani de serviciu cu privaţiuni, unele persoane disponibilizate îşi vor crea propriile asocieri infracţionale, exploatând, împotriva statului: informaţii strategice de uz intern, date despre slăbiciunea instituţiilor şi a persoanelor cheie, breşe în metodologiile de cooperare cu partenerii europeni. Faţă de aceste vulnerabilităţi, acţiunile preventive de supraveghere informativă, a celor 10.000 de cadre, vor avea un randament foarte scăzut. Domnule Preşedinte al Comisiei, FSNPPC vă adresează rugămintea de a analiza, din perspective etice şi de eficienţă a ordinii publice, proiectul M.A.I. privind disponibilizare a 10.000 de cadre, măsură prezentată drept soluţie de „încadrare în bugetul aprobat”. În mod special, solicităm Parlamentului României să nu admită anularea dispoziţiilor legale privind acordarea ajutoarelor sau îndemnizaţiilor – la trecerea în rezervă, ieşirea la pensie, retragere ori încetarea raporturilor de serviciu – şi să se menţină prevederile din Legea nr.284/2010, chiar şi în contextul disponibilizărilor din anul 2011. Faţă de cele două apeluri, Biroul Executiv al FSNPPC roagă să aveţi amabilitatea de a dispune trimiterea unui răspuns scris. În încheiere, Biroul Executiv al Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual vă asigură de toată transparenţa şi disponibilitatea precum şi de încrederea sa în calitatea deciziilor pe care le veţi lua. Marin GRUIA Preşedintele FSNPPC
20