Povestea lui Creanga cu “muieti-s posmagii” este astazi mai valabila ca oricand in relatia dintre Uniunea Europeana si administratia locala de la noi. 
In plina criza, Bruxelles-ul ne ofera 20 de miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare, insa in multe locuri din tara, primarii care ar putea sa le atraga nu fac nimic. In patru ani, Romania a accesat doar 15% din fonduri, fiind pe ultimul loc intre tarile Uniunii in procesul de absorbtie. Exista insa si cazuri fericite, putine, ce-i drept. In rest, vesnica jelanie: “Cu ce sa facem? Nu sunt bani”. La o scoala din comuna Contesti, judetul Dambovita, primarul se chinuie de ani sa incalzeasca salile, pe timpul iernii. S-a interesat de fondurile structurale si a trimis proiectul la Bruxelles. Are acum scoala reparata si panouri solare pentru ea. Si in comuna Ocnita primarul a luat, in urma unui proiect european, o instalatie moderna de caldura pentru scoala din localitate. In schimb, in multe alte zone scolile arata jalnic. Copiii sunt nevoiti sa invete langa usi rupte si pereti plini de mucegai sau in camine de langa scolile aflate in paragina. Oficialii spun ca fie n-au stiut sa intocmeasca dosarul, fie nici macar nu le-a trecut prin cap asa ceva. Asteapta doar bani de la Bucuresti si nici pe acestia nu-i folosesc cum trebuie. Termenul limita pentru accesarea acestor fonduri puse special la dispozitie pentru Romania este 31 decembrie 2013. Daca nu ne miscam mai repede, in urmatorii trei ani, suma va fi redistribuita spre alte tari mai capabile. Guvernul a infiintat de curand Ministerul Fondurilor Euopene al carui sef, Leonard Orban, s-a angajat sa atraga anual, prin proiecte, 5 miliarde de euro.
20