23 aprilie 2024
RECENSĂMÂNT – Dâmboviţa are 518.745 de locuitori. Târgoviştea, sub 80 de mii

RECENSĂMÂNT – Dâmboviţa are 518.745 de locuitori. Târgoviştea, sub 80 de mii

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Dâmboviţa era de 518745 persoane, din care 264348 femei (51,0%).

Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 23,0 mii persoane (din care, 12,6 mii femei).

Populaţia stabilă a municipiului Târgovişte era de 79,6 mii persoane.

Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe era următoarea:

Municipiul Moreni (18,7 mii persoane), oraşul Pucioasa (14,3 mii persoane) şi oraşul Găeşti (13,3 mii persoane).

Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt :

Potlogi (8981 persoane) Dragomireşti (8867 persoane), Răzvad (8521 persoane), Băleni (8368 persoane), Corbii Mari (8316 persoane) şi Cojasca (8276 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Râu Alb (1564 persoane), Cornăţelu (1675 persoane), Vârfuri (1842 persoane), Pucheni (1861 persoane) şi Vişineşti (1974 persoane)

În municipii şi oraşe trăiesc 150,0 mii persoane, reprezentând 28,9% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în favoarea mediului rural.

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,1% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,9%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,3%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 15,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

1 2 Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 500,1 mii persoane (din totalul celor 518,7 mii persoane). S-au declarat români 470,1 mii persoane (94,0%).

Populaţia de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 27,4 mii persoane (5,5%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 0,2 mii sunt: bulgari (1,6 mii persoane), sârbi (0,5 mii persoane), şi maghiari (0,2 mii persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 3,1% la 5,5%) şi a ponderii populaţiei de etnie bulgară (de la 0,1% la 0,3%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 500,2 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 1,5% dintre persoane limba romani reprezintă limba maternă iar limba bulgară a reprezentat limba maternă pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă.

Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,1% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 499,9 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 96,4% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 1,4% s-au declarat de religie penticostală, 0,8% de religie adventistă de ziua a şaptea, 0,5% creştină după evanghelie iar 0,4% de religie evanghelică. Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,4% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,1% din totalul populaţiei.

Din totalul populaţiei stabile1 a judeţului, 47,3% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 122,7 mii bărbaţi şi 122,9 mii femei.

Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 39,3%, persoanele văduve reprezintă 9,8% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3,6%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 23,8 mii persoane.

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 47,7% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 9,9% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8093 persoane analfabete.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 6,3 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Datele definitive ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe şi prin colectare indirectă din surse administrative.

Informaţii mai detaliate asupra indicatorilor diseminaţi prin prezentul comunicat de presă sunt disponibile pe site-ul www.recensamantromania.ro (REZULTATE DEFINITIVE RPL 2011).

Informaţii suplimentare derivate pe judeţe şi localităţi sunt disponibile pe site-ul www.recensamantromania.ro şi pe site-ul DJS Dâmboviţa www.dambovita.insse.ro.

Sursa – Direcţia judeţeană de Statistică

fb-share-icon20

Lasă un răspuns

Social Share Buttons and Icons powered by Ultimatelysocial