Conform prevederilor legale din România, voluntariatul în situații de urgență este o activitate desfăşurată de bunăvoie, în urma unei alegeri individuale, care nu urmăreşte câştigul financiar, fiind dedicată comunității locale de care aparține voluntarul.
Voluntariatul nu trebuie văzut ca un înlocuitor al muncii plătite sau ca o alternativă mai ieftină a acesteia. Voluntariatul are capacitatea de a crea capital social şi uman, fiind un dezvoltator de competenţe sociale şi practice. De asemenea, are abilitatea de a pune în practică valorile europene de solidaritate şi implicare activă în comunitate. Voluntariatul poate fi privit și ca o formă de învățare pe tot parcursul vieții și îmbătrânire activă. Conştientizarea, validarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite prin voluntariat pot duce la: integrarea unui număr cât mai mare de persoane în procesul învăţare pe parcursul întregii vieţii sau cultivarea unor abilităţi sociale precum lucru în echipă, implicare civică, includere socială, toleranţă, stimă de sine, etc.
Revenind la voluntariatul în situații de urgență, acesta poate fi perceput distorsionat la nivelul comunităților în funcție de:
-
faptul că nu se conştientizează că oricine se poate afla într-o situaţie dificilă care necesită, la un moment dat, ajutor de urgenţă;
-
faptul că puţine comunităţi îşi pot permite menţinerea unor structuri de intervenţie active în permanenţă cu costuri mari, în detrimentul unor structuri de voluntariat şi care sunt mai uşor de suportat ca şi costuri;
-
percepţia greşită că voluntarii au doar obligaţii, fără a beneficia de nici un drept;
-
viziunea greșită asupra unor activităţi ca: recrutarea, selecţia, instruirea, supervizarea, motivarea şi recunoaşterea meritelor voluntarilor.
În prezent, la nivelul multor unități administrativ-teritoriale, ”activitatea de voluntariat” este desfășurată de către persoane care beneficiază de sprijinul financiar al statului. Aceste persoane asistate de stat desfășoară activitatea de voluntariat pentru că ”așa trebuie”, nu pentru că ”liberul arbitru” le-a indicat să se implice în viața comunității. Bineînțeles că, pe lângă ajutorul de la stat, beneficiază și de depturile stabilite în statutul voluntarului și prevăzute și în hotărârile consiliilor locale. Cetățeanul român încă mai are concepția prin care cineva trebuie să-l ajute în sensul ca: să-i curețe șanțul, să-i dea…, să-i facă… etc., iar el să stea și să privească.
La nivelul comunităților locale nu este acordată atenția necesară dezvoltării voluntariatului și nu sunt asigurate suficiente resurse financiare pentru asigurarea logistică, de pregătire și intervenție. Trebuie știut că Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor deveni eficiente numai atunci când le va fi acordată atenția necesară zi de zi și nu numai atunci când comunitățile sunt lovite de un eveniment nedorit. Trebuie să învățăm să prevenim! Chiar și acest lucru îl pot face voluntarii care activează într-un serviciu voluntar pentru situații de urgență prin componenta preventivă a acestuia. Numai voință și conștiință să fie. Se pare că, cei mai mulți, din comoditate, merg pe premisa că ”merge și așa” sau ”mie nu mi se poate întâmpla”, iar atunci când se întâmplă serviciile profesioniste pentru situații de urgență intervin oricum. Astfel spiritul civic dispare încetul cu încetul așteptând să luăm totul de-a gata.
Cu o primă intervenție a serviciilor voluntare pentru situații de urgență se poate reduce valoarea pagubelor sau chiar o viață să fie salvată până la sosirea serviciilor profesioniste. Această primă intervenție este grevată de lipsurile de dotare cu care se confruntă serviciile voluntare, din cauza insuficienței financiare de la nivelul localităților. Pentru trecerea acestui obstacol este nevoie de implicarea activă a responsabililor locali pentru identificarea surselor financiare asigurării unui minim de dotare în funcție de riscurile identificate la nivelul localităților.
În ceea ce privește activitatea de promovare a activității de voluntariat, de recrutare și selecționare a voluntarilor, aceasta este foarte redusă, cetățenii aflând despre voluntariat de la specialiștii Inspecțiilor de Prevenire din cadrul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență, pe timpul activităților de informare preventivă desfășurate cu ocazia controalelor la localități.
Pentru viitorul apropiat, sperăm ca voluntariatul în situații de urgență va deveni o experienţă de viaţă cotidiană pentru majoritatea românilor, va fi fundamentat pe politici publice coerente de recunoaştere a valorii şi susţinere a dezvoltării constante şi sustenabile a mişcării de voluntariat, va fi promovat şi susţinut de o infrastructură funcţională şi bazată pe principii de profesionalism la nivelul actorilor implicaţi în lucrul cu voluntarii şi va fi reflectat în mod constant şi valid în statisticile naţionale.
Trebuie să conștientizăm faptul că prin această activitate învățăm să ne protejăm în primul rând pe noi înșine, iar cu ajutorul cunoștințelor dobândite putem salva o viață, putem fi salvatori în cazul unei situații de urgență.
Plt.adj.șef Gabriel Gătej
S.P.P.E.P.P.
COMPARTIMENT INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
