COMUNICAT DE PRESĂ
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa vă informează:
În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Poliţiei Române, sărbătorită pe data de 25 martie a.c., Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa va organiza o serie de manifestări omagiale.
Având în vedere că Poliţia este o instituţie importantă a statului contemporan, care s-a dezvoltat în mod continuu pe parcursul timpului, deţinând în prezent o serie de departamente şi servicii nou- înfiinţate datorită dezvoltării societăţii, la Muzeul Poliţiei Române se va vernisa o expoziţie foto-documentară intitulată “Din activitatea Poliţiei Dâmboviţene”.
Prin fotografiile, uniformele şi obiectele alese, vizitatorii se vor informa cu privire la activitatea specifică poliţiei dâmbovitene de astăzi.
Expoziţia va fi vizitată în perioada 24-27 martie 2015, între orele 09:00 şi 17:00, în mod gratuit.
Muzeul Poliţiei Române (Casa coconilor) a fost amenajat într-o clădire – monument istoric, construită în anul 1701, din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pentru copiii domnitorului şi refăcută în stil neoclasic între anii 1867 şi 1893, cu ocazia construirii Prefecturii.
La etaj, se află un hol destinat expoziţiilor temporare, unde, de-a lungul timpului, au fost vernisate peste 100 de expoziţii.
De o parte şi de alta a acestui hol central se află trei încăperi unde a fost amenajată expoziţia de bază a Muzeului şi care prezintă evoluţia Poliţiei de la începutul sec. al XIX-lea şi până în prezent.
Prima sală începe cu prezentarea Agiei – prima instituţie poliţienească consemnată de documentele istoriei, ce avea obligaţia de a asigura ordinea, liniştea şi curăţenia oraşelor Iaşi şi Bucureşti.
Sub ordinele Agiei se aflau importante efective militare care participau la apărarea ţării. Între formaţiunile militare aflate în subordinea agăi, active până în sec.al XVIII-lea pe teritoriul capitalei, au fost şi Arnăuţii. Aceşia purtau uniforme împodobite cu motive orientale şi erau dotaţi cu arme de foc dintre cele mai perfecţionate.
În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu Steagul Agiei. Pe una dintre feţe, steagul are brodată Buna Vestire şi, de aceea, ziua de 25 martie este şi Ziua Poliţiei Române.
Prin Regulamentele Organice s-au înfiinţat primele organe de ordine ce vor purta numele de poliţie.
În anul 1850, domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, a reorganizat instituţia dorobănţească şi, cu acest prilej, va modifica şi uniformele dorobanţilor.
Inspirată după modelul poliţiei statului francez, Poliţia Română a avut un rol important în realizarea Unirii din ianuarie 1859. După recunoaşterea dublei alegeri, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în cadrul preocupărilor sale de modernizare a ţării, a acordat o atenţie deosebită şi activităţii instituţiei poliţieneşti.
În interiorul celei de a două săli, este prezentată perioada interbelică, o etapă de dezvoltare a Poliţiei Române.
Prin Înaltul Decret nr.1586 din 7 iunie 1928, uniformele ofiţerilor de poliţie se s-au modificat şi au dobândit o linie tradiţională românească ce se va menţine până la noua schimbare a regimului politic din anul 1948.
În acea perioadă, Direcţiunea Generală a Poliţiei – era organul coordonator şi de directivă a muncii informative a serviciilor poliţieneşti din întreaga ţară.
A treia sală este dedicată Miliţiei – înfinţată în anul 1949, având drept scop menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării, asigurarea muncii paşnice, a securităţii personale a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale poporului.
Aici au fost amenajate două colţuri dedicate unor mari personalităţi ale Miliţiei: gen.(r) Dumitru Ceacanica, considerat cel mai mare judiciarist român, este cel care a instrumentat în timpul carierei numeroase cazuri, unele celebre în epocă (cazul Rîmaru cel mai cunoscut criminal în serie din România), precum şi un colţ dedicat gen. (r) Ion Anghelescu, doctor în criminalistică, unul dintre primii poliţişti români care a lucrat cu poligraful, autor a numeroase articole şi cărţi de specialitate publicate în ţară şi în străinătate şi a unor inovaţii şi invenţii folosite şi în prezent de către criminaliştii din întreaga lume.
Următoarea sală redă aspecte ale Poliţiei Române din perioada de după Revoluţia din Decembrie 1989.
În prezent, Poliţia Română, aflată în plin proces de redefinire, are contacte cu structuri similare din alte ţări, acumulând o bogată experienţă privind legislaţia, dotarea tehnică şi de cazarmare. De asemenea, se confruntă cu forme diverse şi complexe de manifestare a criminalităţii, pentru combaterea cărora a fost necesară crearea unor structuri noi, precum şi extinderea celor existente.
De asemenea, in interiorul acestei săli, sunt prezentate şi aspecte din unităţile de învăţământ poliţienesc din ţară.
Sunt expuse uniformele Poliţiei Române, realizate în anul 1990, dar şi cele purtate de efectivele acestei instituţii după anul 2002, când a intervenit demilitarizarea, gradele militare fiind înlocuite cu grade profesionale.
A cincea sală găzduieşte o colecţie impresionantă de uniforme şi caschete ale poliţiştilor din diverse state ale lumii, colecţie realizată în urma donaţiilor delegaţiilor care au trecut pragul Muzeului, precum şi din două mari donaţii particulare, ale dlui.gen. Lazăr Cârjan şi a dlui. Ingber Schauer, un poliţist german.
Ultima sală – este o dedicată Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor – I.P.A.
Deschisă poliţiştilor din întreaga lume, indiferent de rasă, culoare, rang, sex, religie şi limbă, International Police Association, înfiinţată în 1950 de către Arthur Troop, un sergent de poliţie britanic, are la bază relaţii de prietenie şi de întrajurorare a poliţiştilor din diferite ţări.
Pe parcursul timpului, I.P.A a devenit cea mai importantă organizaţie internaţională de profil din lume, având secţii naţionale în peste 80 de ţări. În această sală sunt prezentate fanioane şi plachete realizate de diverse secţii naţionale I.P.A. cu ocazia unor întâlniri internaţionale, însemne de armă, insigne şi alte obiecte de la alte poliţii din întreagalume.
