Proiectul privind întărirea autorităţii poliţistului a fost votat în Camera Deputaţilor, for decizional, legea urmând a fi trimisă spre preşedintele Klaus Iohannis, spre promulgare, informează MAI. Potrivit ministrului de Interne, Carmen Dan, legea arată concretizarea voinţei poliţiştilor.
„După aproximativ un an de consultări şi demersuri instituţionale susţinute, legea privind întărirea autorităţii poliţiştilor a fost votată în Camera Deputaţilor – cameră decizională. Şi nu oricum, ci cu o majoritate impresionantă (o singură abţinere), fapt ce demonstrează că există capacitatea de mobilizare atunci când vorbim despre proiecte importante pentru oameni şi pentru siguranţa lor! Chiar dacă, pentru unii, termenul poate părea destul de lung, cunoscătorii ştiu că această perioadă de timp a fost absolut necesară. Actele normative redactate “pe genunchi” au făcut destul de mult rău societăţii noastre şi nu aş fi girat niciodată un demers de acest gen. Legea despre care vorbim este concretizarea voinţei poliţiştilor, dar, în acelaşi timp, consider că este şi o modalitate foarte transparentă prin care cetăţenii pot cunoaşte procedurile forţelor de ordine şi modul de acţiune al acestora”, a scris ministrul de Interne, Carmen Dan, pe Facebook.
Proiectul de Lege privind autoritatea poliţistului a fost votat în Camera Deputaţilor, Camera decizională, iar legea va fi trimisă la Administraţia Prezidenţială, spre promulgare. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul de Interne, proiectul de lege instituie reguli clare şi transparente referitoare la procedurile de legitimare, de control corporal, al bagajelor sau al vehiculului. Totodată, sunt clarificate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul poliţiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului.
Proiectul propus de MAI şi adoptat prin vot nu vizează domeniul adunărilor publice (mitinguri, activităţi de protest etc.) şi, pentru o perioadă de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Afacerilor Interne, Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română vor informa populaţia cu privire la drepturile şi obligaţiile persoanelor, respectiv drepturile şi obligaţiile organelor de aplicare a legii.
„Legea devine astfel mai predictibilă, fiind mai clar pentru cetăţeni cum se desfăşoară interacţiunea cu poliţistul, ce drepturi şi obligaţii revin fiecăruia. Este înăsprit cadrul juridic pentru o serie de fapte antisociale, precum refuzul persoanei de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe”, informează MAI.
Cele mai importante intervenţii normative adoptate sunt:
– Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat;
– Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică;
– Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale;
– Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată, fără a depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării;
– În situaţia în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identităţii, verificării situaţiei de fapt şi, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăşi 12 ore de la momentul iniţierii deplasării; textul legii în vigoare face referire la un termen de 24 de ore, în care nu intră şi perioada necesară deplasării la sediul poliţiei;
„Ca element de absolută noutate, se introduc garanţii pentru persoana condusă la sediul poliţiei, aceasta având următoarele drepturi: de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei, înainte de iniţierea măsurii; de a fi informată cu privire la drepturile ce-i revin; de a contesta măsura dispusă; de a fi asistată de un avocat şi de a comunica direct cu acesta; de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane pe care o indică; de a fi asistată de un medic; de a-i fi informaţi părinţii, tutorele sau reprezentantul legal, dacă este vorba de un minor; de a primi o copie a procesului-verbal întocmit cu această ocazie”, mai arată MAI.
De asemenea, proiectul prevede că poliţistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol.
„Prin proiectul de lege se introduce prezumţia săvârşirii unei acţiuni violente împotriva poliţistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul Poliţia, stai! – Nu te apropia!, continuă să se apropie de poliţist. Acţiunea persoanei va da dreptul poliţistului de a interveni, utilizând forţa, proporţional şi strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul şi pentru a lua măsurile legale necesare”, mai spune sursa citată.
sursa – Mediafax
