”Pentru a ne asigura de faptul că vom putea avea grijă de prezent și de viitor, e esențial să ne cunoaștem trecutul. Cu tot ceea ce a însemnat acesta, incluzând aici părțile pe care poate că le-am dori uitate. E unul dintre modurile prin care ne putem asigura că unii demoni vor rămâne istorie și că numeroase abuzuri nu au să se mai repete.
Cu aceste lucruri în minte am vizitat, alături de mai mulți colegi ai mei, arhivele Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) de la Popești-Leordeni. Din păcate, deși a fost constituită în 2005, vorbim de o premieră: A fost prima vizită a unei delegații a Parlamentului României în cadrul arhivei. De altfel, în acești 16 ani, doar doi alți demnitari ai Statului Român, președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis, au trecut pragul arhivei CNSAS în trecut.
Lipsa de interes față de acest subiect poate fi cel mai bine sesizată la fața locului. Aici, la sediul din Popești Leordeni, lucrează aproape fără întrerupere doar 20 de oameni. Aceștia trebuie să parcurgă nu mai puțin de 27 de kilometri de dosare. Douăzeci și șapte de kilometri. Un proces aproape Sisific.
Prin comparație, Polonia spre exemplu a angajat peste 2000 de oameni pentru a parcurge arhivele proprii. Lipsa de personal nu-i însă singura problemă aici, spațiul prea mic îngreunând la rândul său întregul proces.
În plus, SRI ar dori să mai trimită dosare ce „măsoară” alți câțiva kilometri. Vizând însă instituții printre care nu se numără spre exemplu MApN, care continuă să refuze declasificarea propriilor dosare.
Doleanțele angajaților arhivei sunt astfel simple: mai mulți oameni care să vină alături de ei și să-i ajute să facă lumină în ceea ce ne privește trecutul. Un spațiu mai mare de asemenea, pentru ca alte sute de dosare să nu mai fie „uitate” de timp. Iar aici ține de noi să le oferim acestor oameni suportul necesar.
Ziua de astăzi reprezintă așadar doar un prim pas. O primă etapă dintr-un lung șir de demersuri prin care ne propunem să cunoaștem în detaliu, neromanțat, trecutul totalitar, mai ales pentru a putea transparentiza ulterior informațiile din arhiva fostei Securități.
Pentru că românii au tot dreptul să afle. Pentru că există încă prea multe persoane care, deși au colaborat vădit cu sistemul lui Ceaușescu, fie se află încă în poziții de putere, fie se bucură de privilegiile unor vieți pline de huzur, fără a fi dat vreodată socoteală pentru faptele lor. Desigur, informațiile la care am avut acces vor trebui verificate mai departe. E firesc. Securitatea nu a deținut adevărul absolut. E însă un pas ce trebuia făcut. Cu curaj și mai ales cu responsabilitate”, a precizat deputatul Daniel Blaga, liderul USRPLUS Dâmbovița.
