“În 2017 trăiam, asemeni altor (multe) milioane de români, acel sentiment de deziluzie și tristețe profundă. Atunci, în acele zile reci și tăioase de iarnă, de început de an, mă întrebam dacă România nu cumva alunecă departe de democrație și mă intrebam ce ne rămâne nouă, oamenilor simpli, de făcut. Pentru a nu lăsa acest lucru să se întâmple.
„Noaptea ca hoții” se petrecuse deja iar cetățenii păreau lipsiți de șanse reale, într-o luptă complet inegală cu cei ce apăsau la acea vreme pe butoane, cu cei ce dictau în favoarea unei sfere mici de interes, în detrimentul societății.
În nopțile reci de februarie mai apoi, zgribulit uneori, nu doar că am cunoscut atât de mulți oameni asemeni mie, în Piața Victoriei, dar am și regăsit speranța. Și încredere. Mi-am dat seama că noi, oamenii simpli, nu suntem de fapt deloc lipsiți de putere și că suntem de asemenea mulți. Mult mai mulți decât se puteau aștepta cei care deciseseră că democrația n-ar fi (și) pentru noi. Și-am mai realizat ceva: că schimbarea se poate petrece chiar sub ochii noștri, mai ales atunci când alegem să luptăm pentru asta. Mai ales atunci când alegem să fim altfel. Diferiți: altruiști și onești, în primul rând.
Cu un an și ceva înainte, cunoscusem un astfel de om. Un politician altfel, ce se încăpățânase să arate că nu culoarea politică e importantă și că România poate fi guvernată cu adevărat profesionist și mizând pe bun simț. Și că priceperea, profesionismul și a te pune în slujba cetățenilor e de fapt cheia, nicidecum cuvintele goale și afirmațiile grandioase. Un om aparținând unei tipologii pentru care știam de fapt că scandăm, în Piață.
În 2018 am pășit oficial în politică. Datorită lui, în primul rând. Nu-mi propuneam funcții, nu-mi doream decât să ajut. Aveam o carieră și mai multe abilități acumulate de-a lungul anilor și îmi doream să le pun în folosul comunității. Primii pași mi-au părut mai grei, rigizi de multe ori, pășind într-o lume pe care o văzusem doar la televizor. Având însă un mentor spiritual, această perioadă a trecut parcă mai repede. Și-apoi a venit pandemia, și-odată cu ea parcă lucrurile s-au schimbat complet din nou. La fel de brusc.
Dincolo de incertitudini și de panică însă, decența și altruismul trebuiau să rămână cheia în a trece peste asta, mai ales că eram din nou, cu toții, împreună, în această situație. Știam din nou de-acum că aceasta trebuie să rămână calea în politică, o cale pe care o regăsisem din plin în acest om.
Pasul înspre serviciul public l-am făcut tot datorită lui. Și-am să-i spun mereu serviciu public, niciodată carieră politică, căci a fi în politică e a te pune în slujba cetățenilor. Niciodată invers. Sunt convins că la fel gândește și acest om. Această persoană care, fără să știe poate, a reușit să mă ghideze. Numele lui e Dacian. De el se leagă în primul rând încrederea mea, încă din 2016, că se poate cu adevărat. E firesc astfel ca acum să continui să-i dau credit și să fiu convins că parcursul pro european, decent și altruist al USR PLUS ar fi unul natural cu el „la cârmă”. Pentru toate aceste motive, am ales să votez Dacian Cioloș. Pentru toate aceste motive, vă îndemn și pe voi să o faceți”, spune deputatul Daniel Blaga, preşedintele USRPLUS Dâmboviţa.