“Gurile rele spun că ai noştri şi ai voştri, şi ai lor, şi ai tuturor de pe plaiurile Dâmboviţei, printr-un intermediar care până mai ieri ar fi fost sculă pe basculă, ar fi avut nişte discuţii strong cu o firmă şi mai strong din America (specializată în utilizarea telefoniei în campaniile electorale).
Cu tehnologia aceea de invidiat se poate face o mega audioconferinţă pe care o pot asculta, în acelaşi timp, 200 de mii de persoane. Dacă Obama a folosit-o cu succes, o vor folosi cu acelaşi succes şi candidaţii noştri care, fie vorba între noi, nu sunt mai prejos decât ai americanilor, mai ales că „jucăria” nici nu este aşa de scumpă pentru buzunarele lor adânci cât… peşterile!
10 mii de euro pentru a te asculta în acelaşi timp 20 de mii de persoane. Ieftin ca braga, nu? Se porneşte de la 5000 de persoane şi la alte 3 minute se adaugă alte 5000 şi tot aşa, cu succes deplin pe fix, dar şi pe mobil, la alte costuri mai ridicate oleacă.
Vă daţi seama, să vă sune telefonul sau telefoanele, dacă aveţi mai multe, şi să-l auziţi, de exemplu, pe Dan Iacobuţă, preşedintele PSD Găeşti, spunând:”Salut prieteni! Găeştiul pute! Pute rău! Vreau să-l transform într-o staţiune cu flori. Vreau să-l schimb din temelie, că e mare ţigănie!” Sau pe preşedintele Consiliului Judeţean lăudându-se cu infrastructura, cu megaproiectele de alimentare cu apă, de canalizare etc., să-i puneţi întrebări şi el să vă răspundă? Sau să-l auziţi pe senatorul PSD Adrian Ţuţuianu povestind în stilul caracteristic despre caracatiţa PDL care a făcut şi a dres.
Distractiv, nu? Şi încă cum! Personajul cu „mega audioconferinţa”, care de altfel este un sforar de mâna întâi cu idei creţe de clonări de site-uri pe zone pentru aşa zisa presă liberă 500% politică şi multe alte grozăvii inimaginabile) se mărturisea celor interesaţi (adică celor cu potenţial, carevasăzică) despre „afacerea telefonul”care a creat mare vâlvă, în sens pozitiv, desigur, prin America: adică le sunau telefoanele americanilor şi vorbeau cu Obama despre una, despre alta, mai puneau şi ei întrebări, bla bla bla.
Bat şi eu câmpii cu poveşti de adormit copiii pentru că mă roade o întrebare: În fapt, cine cu cine se luptă în urbea noastră? Interesele cu interesele sau proştii cu proştii?”, scrie Cronica Găeștiului.
20