Copilarie in suferinta pentru un baietel din Gaesti. La numai 8 ani, baiatul a ramas fara un picior, dupa ce medicii au decis sa i-l amputeze pentru ca suferea de o afectiune incurabila.
Daca nu s-ar fi intervenit la timp, spun doctorii, boala i-ar fi putut fi fatala. Singura lui sansa de a merge din nou este o proteza pe care, insa, parintii, mult prea saraci, nu si-o pot permite.
“Inger, Ingerasul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu! Eu sunt mic, tu fa-ma mare.”
Daniel te impresioneaza inca de la prima vedere: are ochi mari, negri, fata luminoasa, dar o privire trista. Prea trista pentru cei opt ani ai sai. Medicii l-au diagnosticat cu o boala incurabila, in urma unui control banal. Se lovise la picior, iar durerile nu mai incetau. Asa ca mama l-a dus la doctor si a primit o veste cumplita: trebuia sa-si dea acceptul pentru amputarea piciorului baiatului, pentru ca altfel l-ar fi pierdut.
Cei care doresc sa il ajute pot contacta familia lui Daniel la numerele de telefon 0724.100.502 sau 0727.609.709.
Carmen Gheorghe, mama lui Daniel: “N-am mai fost in stare de nimic. N-am mai dormit 5 zile, dar m-au incurajat si domnii doctori.”
“-Ce iti doresti de la Doamne, Doamne, ce il rogi?
-Proteza.
-Ce ai vrea tu sa faci?
-Sa merg.
-Sa alergi? Ce ai mai vrea?
-Sa ma duc la scoala.”
Lucruri normale pe care, de altfel, le fac toti copii, insa pe el boala il priveaza de bucuriile copilariei. Dureros este ca familia nu are banii necesari pentru a-i cumpara proteza care i-ar oferi si lui sansa sa fie un copil ca oricare altul.
Carmen Gheorghe, mama lui Daniel: “Nu vreau decat sa fie el sanatos si mi-as dori o proteza pentru el, ca sa poata sa se duca la scoala, sa se joace cu fratiorii lui.”
Mama trebuie sa aiba – in permanenta – grija de copil, asa ca doar tatal munceste. Castiga doar 800 de lei pe luna, insa banii nu ajung nici macar pentru traiul de zi cu zi. Mai ales ca are de hranit inca trei suflete: fratii lui Daniel.
Vecina: “Copil chinuit. Ne-am rugat ca sa il faca Dumnezeu bine.”
Vecin: “Este dureros, va dati seama. La varsta asta, un copil… E dureros si la un om mare, d-apoi la un copil.”
Intre timp, copilul a inceput sedintele de chimioterapie, dar pentru asta trebuie sa ajunga des la o clinica din Capitala. Familia nu are insa nici bani de drum, nici de medicamente.
