15 mai 2021

Citeşte AICI noutăţile de la Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa!

ACTIVITATEA DSP DÂMBOVIŢA – ACŢIUNI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACCESULUI LA SERVICII DE SĂNĂTATE PENTRU POPULAŢIA JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa ca instituţie publică deconcentrată, subordonată Ministerului Sănătăţii, reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local care realizează politicile şi programele naţionale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare şi evidenţele statistice pe probleme de sănătate, planifică şi derulează investiţiile finanţate de la bugetul de stat pe sectorul de sănătate. Aceste atribuţii se desfăşoară în conformitate cu legea de bază care reglementează reforma în sănătate, respectiv Legea 95/2006 cu modificările şi completările ulterioare şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare stabilit prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2010. Asistenţa de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei. Scopul asistenţei de sănătate publică îl constituie promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Astfel, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa este implicată în tot ceea ce înseamnă organizarea sectorului de sănătate, cu toate componentele lui, şi anume: – asistenţa medicală primară, de urgenţă, comunitară, spitalicească, etc; – asistenţa de sănătate publică; – implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate cu scop profilactic la nivelul judeţului. I. In domeniul asistentei medicale O acţiune importantă, asumată cu curaj şi responsabilitate de Ministerul Sănătăţii şi implicit, pe plan local, de instituţia noastră, a fost cea referitoare la punerea în aplicare a Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor prin care s-a urmărit creşterea eficienţei în furnizarea serviciilor medicale, cu păstrarea accesibilităţii şi calităţii acestora, reducerea costurilor la nivelul unităţilor spitaliceşti urmată de redistribuirea resurselor către alte segmente de asistenţă medicală, în special cel al asistenţei medicale primare, ambulatorii şi de îngrijiri la domiciliu, mai apropiate de mediul familial al beneficiarului de servicii. În acest context, primul pas l-a constituit, pe parcursul anului 2010, transferarea managementului spitalelor către autorităţile administraţiei publice locale, fapt ce a creat premisa pentru descentralizarea şi debirocratizarea deciziilor manageriale. Concret, în judeţul Dâmboviţa, managementul a 6 unităţi spitaliceşti a fost transferat CJ Dâmboviţa (Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Municipal Târgovişte, Spitalul de Psihiatrie Cronici Gura Ocniţei, CRNM pentru Copii Gura Ocniţei, Sanatoriul TBC Moroieni şi Centrul de Sănătate Voineşti), iar în cazul altor 3 unităţi ( Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orăşenesc Pucioasa şi Spitalul Orăşenesc Găeşti), managementul a fost transferat consiliilor locale respective. Următorul pas l-a constituit comasarea a 5 din cele 6 unităţi preluate de CJ Dâmboviţa, fapt ce a presupus desfiinţarea şi reorganizarea lor ca unităţi fără personalitate juridică în structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte. O menţiune aparte se cuvine să facem în ceea ce priveşte fostul Spital Orăşenesc Titu, unitate propusă de M.S. pentru a fi transformată în cămin pentru persoane vârstnice, fiind inclusă în lista anexă la H.G. nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice”. Întrucât Consiliul Local Titu nu a aprobat această transformare iar spitalul a fost inclus în Lista unităţilor cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, spitalul nu a mai funcţionat. Având în vedere situaţia creată şi conştienţi de necesitatea asigurării asistenţei medicale pentru populaţia din zonă, decidenţii de la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa au făcut demersuri pentru ca aici să funcţioneze în continuare, alături de substaţia de ambulanţă, un punct de lucru al UPU-SMURD din Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, demersuri care au avut ca rezultat obţinerea avizului M.S. În deplină concordanţă cu strategia ministerului conform căreia s-a procedat la desfiinţarea sau comasarea unităţilor spitaliceşti, instituţia noastră a acţionat pe latura consolidării celorlalte segmente ale asistenţei medicale, îndeosebi a celei primare, care să devină capabilă să preia mare parte din cazurile care înainte erau direcţionate spre spitale, astfel încât impactul raţionalizării acestora să fie resimţit cât mai puţin de populaţie. Astfel s-a acţionat cu celeritate în sensul reorganizării celor 2 centre de permanenţă fixe de la Voineşti şi Răcari, în conformitate cu noile prevederi ale Ordinului MS/MAI 697/112/2011. Pentru buna desfăşurare a activităţii centrelor am solicitat Ministerului Sănătăţii suplimentarea fondurilor alocate procurării de medicamente şi materiale sanitare . Menţionăm participarea reprezentanţilor instituţiei, alături de cei ai casei de asigurări de sănătate şi ai colegiului medicilor, la comisiile înfiinţate în baza reglementărilor comune ale CNAS şi MS, comisii care au avut rolul de a stabili: • necesarul de medici de familie cu liste proprii pentru mediul urban şi rural ca şi numărul minim de persoane beneficiare ale pachetelor de servicii medicale de pe listele medicilor de familie • necesarul de medici de specialitate pentru fiecare specialitate clinică şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică • necesarul de medici dentişti din mediul urban şi rural şi numărul de norme necesar pentru specialitatea de medicină dentară • numărul necesar de investigaţii paraclinice şi de analize medicale pe judeţ • zonele/localităţile deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de o anumită specialitate în unităţile sanitare cu paturi. În ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, ar fi de remarcat faptul că acoperirea judeţului Dâmboviţa cu medici de familie este bună dacă luăm în considerare faptul că din totalul de 89 localităţi urbane şi rurale, doar în 3 localităţi nu există niciun medic de familie, respectiv Butimanu, Răscăieţi şi Vulcana Pandele. Totodată, deşi celelalte localităţi au medici, comisia a stabilit că pentru a se asigura o acoperire optimă cu servicii pentru populaţia aferentă, ar mai fi necesari 63 medici de familie, 11 în urban (Târgovişte şi Moreni) şi 52 în rural. Un necesar de medici specialişti, deloc de neglijat, se constată şi pentru asistenţa medicală ambulatorie, respectiv 189 medici (104,5 norme). Având în vedere importanţa celor două niveluri de asistenţă medicală (primară şi ambulatorie) ca fiind primele cu care pacientul vine în contact, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a acţionat şi va acţiona şi în viitor în câteva direcţii prioritare, cum ar fi: 1. Facilitarea obţinerii de către cabinetele medicale individuale, fie că sunt ale medicilor de familie sau ale altor specialişti, a tuturor documentelor necesare înfiinţării sau funcţionării cabinetelor, din punct de vedere organizatoric şi al respectării condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de normativele în vigoare. 2. Diseminarea rapidă a informaţiilor referitoare la conţinutul unor acte normative sau la derularea unor acţiuni, către medicii de familie, prin utilizarea optimă a sistemului informatic aflat la dispoziţia noastră şi a celui aflat la dispoziţia cabinetelor, în beneficiul managementului cabinetului pe de o parte şi al pacientului pe de altă parte. 3. Încheierea contractelor în baza cărora vor fi furnizate produsele achiziţionate prin licitaţii publice organizate la nivel naţional, destinate programelor naţionale de sănătate, cu cabinetele medicale individuale, cu unităţile sanitare şi cu autorităţile administraţiei publice locale. 4. Sprijinirea medicilor de familie şi a celorlalţi specialişti care vor intenţiona să se stabilească în judeţul Dâmboviţa, prin măsurile expuse mai sus şi prin capacitarea autorităţilor administraţiei publice locale în a oferi facilităţi atractive pentru stimularea acestora. 5. Acţiuni de control în vederea monitorizării condiţiilor igienico-sanitare de desfăşurare a activităţii medicale primare şi de specialitate şi a calităţii actului medical. Referitor la acest ultim punct, subliniem faptul că la nivelul instituţiei, echipele de control au desfăşurat 6 acţiuni cu acest rol, totalizând 710 controale: • acţiune tematică de control a unităţilor sanitare; • acţiune tematică de control a laboratoarelor de analize medicale; • acţiune de control privind condiţiile de funcţionare a cabinetelor de medicină de familie şi de specialitate; • acţiune tematică de control în unităţile acreditate pentru desfăşurarea activităţii de transfuzii/transplant şi în cabinetele de medicină dentară; • acţiune de control pentru verificarea produselor biocide; • acţiune de control privind respectarea prevederilor Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

fb-share-icon20

Lasă un răspuns

Social Share Buttons and Icons powered by Ultimatelysocial