MESAJUL ȘEFULUI INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, COMISAR ȘEF DE POLIȚIE ZEPIȘI DANIL, CU PRILEJUL ZILEI POLIȚIEI ROMÂNE
Anul acesta, pe 25 martie, sărbătorim 196 de ani de atestare documentară a Poliției Române. Sunt 196 de ani de tradiție și continuitate a activității Poliției Române în slujba cetățenilor.
25 martie-ziua în care creştinii sărbătoresc Bunavestire nu a fost aleasă întâmplător. Între instituția polițienească și momentul Bunei Vestiri, evocat în Noul Testament, există o legătură.Pe primul steag al instituţiei care, în trecut, a purtat în trecut denumirea de Agie, se găseşte scena în care Maica Domnului primeşte de la înger- Buna Vestire.
În 1822, Grigorie Dimitrie Ghica, a înmânat Agiei, mai exact marelui Agă, Mihăiţă Filipescu un steag galben având pe o parte icoana Maicii Domnului în scena Bunei Vestiri şi pe alta însemnele Poliţiei.
Primele atestări ale Poliţiei Române datează din vremea lui Neagoe Basarab. Mihai Viteazu este amintit de istorici ca fiind cel care a creat Agia, denumirea veche a Poliţiei. În vremea lui Mihai Şuţu s-a reorganizat paza Capitalei, s-a decis emiterea primelor acte de identitate şi s-au luat măsuri în ceea ce priveşte reglementarea portului armelor.
Abia în anul 1806, organele responsabile cu paza şi ordinea în Bucureşti au primit denumirea de Poliţie. În vremea lui Tudor Vladimirescu, se acordau scutiri de taxe şi impozite pentru cei însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor.
Atribuţiile Poliţiei au fost extinse prin Regulamentele organice.
Reorganizarea poliţiei s-a făcut chiar în timpul Revoluţiei de la 1848. Atunci a apărut Instituţia şefului poliţiei Capitalei.
Pentru prima dată, în 1850, Ghica Vodă a emis “Cronica poliţienească” care conţinea 158 de articole. Astfel, erau stabilite sarcinile “înaltei poliţii” şi “obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.
Instituţia a continuat să se reorganizeze în următorii ani. În vremea lui Cuza a apărut Legea de organizare a poliţiei, iar în 1929, a fost emisă Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului prin care competenţele organelor de poliţie au fost extinse.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949, s-a înfiinţat Miliţia. După Revoluţie, prin decret, pe 27 decembrie 1989, s-a reînfiinţat Poliţia Română.
Demilitarizarea poliţiei a avut loc în anul 2002, fiind o cerinţă în vederea integrării României în Uniunea Europeană. Profesia de poliţist a fost introdusă în nomenclatorul de meserii din România.
Ziua Poliţiei s-a aniversat iniţial pe 8 iulie, pentru că, în această zi, în anul 1929 a fost adoptată Legea privind reorganizarea poliţiei generale a Statului, prima lege modernă de organizare a Poliţiei Române.
După anul 2002, Ziua Poliţiei Române a fost stabilită pe 25 martie.
Anul acesta, sărbătorim și Centenarul Marii Uniri.
2018 este anul în care se împlinesc 100 de ani de la unirea tuturor provinciilor istorice locuite de români, în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Dragi colegi,
La zi de sărbătoare, vă mulţumesc pentru eforturile depuse şi vă transmit tuturor, poliţişti şi angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmbovița, aprecierea mea faţă de perseverenţa și profesionalismul dovedit în îndeplinirea misiunilor ce vă revin.
Seriozitatea de care dați dovadă în aplicarea legii arată că Poliția este o instituție responsabilă, sigură și de încredere.
Nu în ultimul rând, le mulţumesc familiilor care ne-au fost alături și ne-au susținut necondiționat, colaboratorilor şi instituțiilor partenere, pentru excelenta cooperare în realizarea atribuţiilor conferite de lege.
Împreună, reuşim să construim o Poliţie Română puternică, respectată, cu un grad ridicat de încredere şi apreciere în rândul populaţiei, fiind parteneri ai cetățenilor şi nu doar cei care sancţionează.
Să învăţăm să fim uniţi și să aducem onoare uniformei pe care o purtăm! Să fim un model de curaj, responsabilitate și bună-credință în societate!
Vă doresc sănătate, putere de muncă și multe realizări!
La mulți ani, Poliției Române! La mulți ani, polițiștilor din Dâmbovița!
Mesajul ministrului afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, cu ocazia
Zilei Poliției Române
De sărbătoarea Bunei Vestiri este ziua unei instituții fundamentale a statului român și într-o astfel de zi, indiferent de experiențele personale sau prejudecățile pe care fiecare cetățean le poate avea, nimeni nu poate ignora aportul hotărâtor pe care Poliția Română îl arepentru siguranța cetățenilor.
Contribuția Poliției Române este cu atât mai importantă într-o perioadă în care avem nevoie de echilibru între fermitatea impusă de lupta cu infracționalitatea și abilitatea de a gestiona cu tact și inteligență interacțiunea cu cetățenii, în general.
Munca fiecărui polițist, indiferent în ce structură activează, este importantă pentru buna funcționare a acestei instituții. Iar această muncă este în mijlocul oamenilor și expusă așteptărilor acestora. O astfel de misiune nu este deloc ușoară, pentru că presupune seriozitate și responsabilitate.
Un stat este puternic dacă are instituții democratice și solide, iar eficiența instituțiilor o da un personal calificat, profesionist și integru. Spre asta trebuie să ne îndreptăm eforturile și prioritățile noastre.
Fiecare dintre cei care îmbracă uniforma de Poliție a ales această meserie pentru a fi de partea legii și a dreptății. Aceste valori nu pot fi trecute niciodată în plan secundar, indiferent de provocările cu care oamenii legii s-au confruntat de-a lungul timpului.
Este de datoria noastră ca astăzi, de Ziua Poliției Române, să-i apreciem pe aceia care îmbracă uniforma de polițist cu onoare și demnitate. Nu putem uita nici sacrificiile celor care și-au pierdut viața la datorie, dar și a celor răniți care încă luptă pentru revenirea la o viață normală. Exemplele lor rămân mereu vii în memoria instituțională și a celor care duc mai departe această profesie de vocație.
Riscurile și privațiunile acestei meserii sunt binecunoscute. De la o etapă istorică la alta aceste riscuri și provocări se schimbă, iar pentru a răspunde acestora Poliția Română se schimbă și ea.
Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru siguranța noastră, vă felicit și vă urez succes în misiunile viitoare! La mulți ani tuturor polițiștilor de onoare!
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE
CARMEN DANIELA DAN
Scurt istoric – Poliţia Română
Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului este, la fel de veche şi la fel de actuală ca acesta. Este o constantă a societăţii umane, constituind una dintre cele mai vechi instituţii cunoscute. Bazele ei au fost puse încă din antichitate , când a fost considerată o instituţie de elită şi se bucura de mare prestigiu, fiind sufletul societăţii, deoarece se îngrijea de tot ce era trebuinţă oamenilor, făcea să domnească ordinea, binele public, prin înlăturarea tuturor fenomenelor antisociale.
Într-o formă sau alta, sub diferite denumiri, simţindu-se nevoia reglementării unor norme de ordine şi siguranţă, de funcţionare în linişte şi pace, a existat o instituţie – Poliţia – care a însoţit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie. Este una dintre instituţiile fundamentale ale oricărei societăţi şi îi revine sarcina de a priveghia ordinea şi legalitatea, iar cetăţenii unei ţări trebuie să vadă în ea un sprijin, garantul traiului lor paşnic.
Primele atestări privind Poliţia Română, când se infiintează institutia agiei, datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul, continuă cu domnia lui Mihai Şuţu odată cu organizarea pazei Capitalei, atunci când sunt emise primele acte de identitate şi se reglementează portul armelor. În fruntea Agiei, în ambele capitale ale Ţărilor Române (Bucureşti şi Iaşi), se afla un agă. Funcţia de agă era foarte importantă, fiind un fel de rampă de lansare pentru domnitor.
Aga era guvernator militar şi căpetenie a slujbaşilor cu atribuţii poliţieneşti în Bucureşti, având în primul rând accepţiunea de comandant general al pedestrimii şi dorobanţilor în Ţara Românească.
După perioada fanariotă de un secol, în anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, ca o apreciere a importantului rol al Agiei, înmânează Marelui Agă Mihăiţă Filipescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, primul drapel al Agiei.
Denumirea “poliţie” este un termen grecesc, ajuns la noi prin mijlocire rusească. Domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei reorganizează serviciile poliţieneşti. Sub domnia primului, denumirea de agă se transformă în cea de şef al Poliţiei Bucureştiului, se introduce condica de poliţie pentru arestaţi, iar pompierii devin corp separat. În timpul revoluţiei de la 1848, C.A. Rosetti şi I.C. Brătianu, ulterior ajunşi oameni de primă mână în stat, vor fi şefi ai Poliţiei Capitalei, ceea ce atestă importanţa funcţiei poliţieneşti. Nu mult după aceasta, din 1859, titulatura se schimbă după model francez în prefect al Poliţiei Capitalei, denumire ce se păstrează până în 1940.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, în 1864, înfiinţează Poliţia Comunală de pe lângă primării, în fruntea acesteia fiind însuşi primarul. Tot acum se pun bazele Serviciului Circulaţie al Capitalei şi apare pentru prima dată titulatura Poliţia Municipală.
După Unirea din 1918, în fruntea Poliţiei se afla prefectul de judeţ, excepţie făcând Bucureştiul oraşele mai mari, care aveau prefecţi de poliţie. Pentru poliţia de pe teritoriul rural s-a pus în aplicare în 1918 o nouă lege pentru organizarea jandarmeriei rurale.
În primul război mondial, Poliţia şi-a adus şi ea cuvenita contribuţie şi aici vorbim de una de primă importanţă! Pe de o parte, prin îndeplinirea sarcinilor obişnuite conferite de lege, iar pe de alta, prin ofiţerii şi agenţii ataşaţi pe lângă unităţile combatante, unde s-au înfiinţat servicii de informaţii şi contraspionaj. Unirea din 1 decembrie 1918 a pus Poliţia în faţa unor noi provocări, generate de structurarea noilor unităţi poliţieneşti din Transilvania, teritoriu românesc aflat până acum sub administraţie austro-ungară.
După 1929 se adoptă o nouă lege a poliţiei – Legea Vaida Voevod. Legea s-a caracterizat prin unificarea reglementărilor, specializarea, intelectualizarea, depolitizarea şi stabilitatea poliţiştilor. Ca prim reprezentant al guvernului în teritoriu, prefectul judeţului dădea poliţiei ordine scrise.
Lovitura de stat de la 23 august 1944, intervenţia sovietică, sprijinită de elemente din ţară şi instalarea cabinetului dominat de comunişti, au avut negative repercusiuni şi asupra poliţiei. Numeroşi poliţişti sunt retrogradaţi, destituiţi, arestaţi, torturaţi, condamnaţi, închişi, în urma unui simplu denunţ de a fi cercetat de-a lungul carierei un comunist. În perioada 29 ianuarie 1949 – 27 decembrie 1989, poliţia capătă o denumire rusească aceea de Miliţie. În contextul înăbuşirii oricărei opoziţii, având nevoie de un aparat represiv mărit, comuniştii români încadrează şi promovează în Miliţia Populară elemente dintre cele mai nepregătite şi de un caracter îndoielnic.
În prezent, POLIŢIA ROMÂNĂ se poate mândri cu o pleiadă de specialişti şi cu experţi în domenii dintre cele mai diverse: criminalistică, ştiinţe juridice, sociologie, criminologie, management, statistică, informatică, relaţii publice, management resurse umane etc.
De-a lungul procesului de reformă, Poliţia Română a dovedit că are în rândurile sale coordonatori de proiecte de implementare a unor programe, autori de brevete de invenţie şi inovaţie, cadre universitare titulare ori asociate, autori de tratate, lucrări, diplomaţi şi decoraţi, manageri de proiecte, investigatori, specialişti în informaţii, combaterea criminalităţii organizate şi antidrog, ataşaţi pentru afaceri interne la ambasadele României din străinătate, absolvenţi ai cursurilor de perfecţionare, de studii de apărare şi securitate, cursanţi la FBI, Scotland Yard şi la poliţii din Franţa, Germania, Italia, Spania, SUA, cursanţi la ONU, OSCE, EUROPOL, INTERPOL, participanţi la misiuni de menţinere a păcii.
În asigurarea ordinii şi a şi a liniştii publice a oricărei societăţi, poliţia are un rol extrem de important ca instrument de corecţie socială şi, în acelaşi timp, de prevenire a actelor şi faptelor antisociale care contravin dispoziţiilor legale referitoare la respectarea climatului de ordine socială.
