Bucuroşi de Ion Creangă!

Dacă e martie…. ne amintim mereu de Ion Creanga Se spune că s-a născut cu mărţişorul şi a murit cu pluguşorul… Este vorba despre bărbatul chipeş, bălan, aproape roşcovan, la faţă şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştintă, şi pe care noi îl ştim ca fiind Ion Creangă. „În Creangă trăiesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala şi filosofia poporului”- spunea Garabet I. Brăileanu. Scopul activităţii: Trecând prin opera lui Creangă elevii iau contact cu trecutul , retrăind parcă anii fericiţi ai copilăriei în frumosul ţinut al Humuleştiului. Întâmplările prin care trece sunt toate “evenimente de cunoaştere” (atât pentru autor cât şi pentru copiii noştri) pentru că, prin ele, Nică îşi lărgeşte sfera de cunoaştere, el se formează ca om. Activitatea se desfasoara cf. Proiectului de activitate derulat mai jos. Partea organizatorică Sala bibliotecii este pregătită de sărbătoare.(mini-expozitie de carte-Ion Creanga,imagini si desene inspirate din opera lui marelui povestitor). Activitatea debuteaza prin vizionarea unui material power point privind viata si activitatea lui Ion Creanga.(cu ajutorul video-proiectorului); Actiunea se desfăşoară pe grupe, sub formă de concurs . Elevii au avut de studiat mai înainte bibliografia marelui scriitor. După fiecare probă câştigată, elevii vor obţine câte o steluţă pe care este scris titlul unei poveşti de-a autorului. Este desemnată câştigătoare echipa care acumulează cele mai multe steluţe cu poveşti. Proba nr. 1- Date bigrafice Completează ciorchinele cu datele cunoscute: Proba nr. 2- Recunoşti fragmentul?  „Şi scăpând eu cu obraz curat, îmi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mă abat iar pe la teiu, mă suiu într-însul, pun urechea la gura scorburei şi aud ceva zbătându-se înăuntru. Atunci ieu lespedea cu îngrijire, bag mâna şi scot pasărea, vlăguită de atâta zbucium ; iar ouăle, când am vrut să le ieu, erau toate numai o chisăliţă.”  ,,Atunci mezinul se vâră iute în horn şi,sprijinit cu picioarele de prichiciu şi cu nasu de funigine, tace ca peştele şi tremură ca varga de frică…”  ,,vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l azvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte.”  ,,Când vorbeau bătrânii, purcelul şedea în culcuş, într-un cotlon sub vatră, cu râtul în sus şi uitându-se ţintă în ochii lor , asculta ce spun ei, despre acestea , numai iaca se aude sub vatră: Tată şi mamă! Eu îl fac!”  ,,Însă, cum au pornit boii,vulpe a şi început cu picioarele a impinge peştele din car jos.Ţăranul mână, carul scârţâia şi peştele din car cădea.”  ,,Croitorul tău trebuie să împungă mai mult de zece ori, până când fierarul meu mă ridică o dată; croitorul tău rupe altă dată câte zece ace pe zi; fierarul însă mă are pe viaţă.”  ,,Şi când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari; însă tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie, ci le ia pe câte una şi le îngrijeşte cum nu se poate mai bine.”  ,,Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană.Cucoana, văzând în carul acel cu boi un om care semăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi ţărani…” Proba nr. 3 – Poveştile în imagini • Scrie numele fiecărei poveşti şi colorează desenul Proba nr. 4- Cine a spus? Colorează steluţa din dreptul răspunsului corect: „- Măi , că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise…” Vizitiul Boierul Baba „- Şi frate-meu cel mare, nătâng cum îl ştii, fuga la uşă să deschidă…” Capra Iedul cel mijlociu Iedul cel mic „ – Bună masă, cumătră! Tii, da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că taaaaa…re mi-i poftă!” Vulpea Ursul Vânătorul „- Auraş, păcuraş,/ Scoate apa din urechi/ Că ţi-oi da parale vechi…” Mama bunica Nică „ – De vânzare ţi-i găinuşa ceea, măi băiete?” Nică Smaranda Ţăranul „ – Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, s-apoi vom avea altă vorbă!” Mama bunica Nică „ – Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? Scoboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu minte!” Mama Bunica Mătuşa Mărioara „- Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată!” Cuptorul Căţeluşa Părul „ – Da, cum nu! Că doar nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţii şi mămucuţii! Multe slugi aţi avut ca mine?” Fata moşului Cenuşăreasa Fata babei „- Văleu, cumătră, talpele mele! Scoate-mă, te rog, că-mi arde inima-n mine!” Cumătra vulpe Capra Cumătrul lup Proba nr. 5- Micii povestitori • Ordonaţi ideile astfel încât să reiasă o scurtă povestire 1. Pretextând că vrea să –l ia pe Ion la scăldat află de la mătuşa Mărioara că acesta nu este acasă. 2. Nică sare din cireş şi, pentru a scăpa, începe să alerge printr- o plantaţie de cânepă. 3. Nică se hotărăşte să se ducă la vărul său Ion pentru a mânca cireşe. 4. Urmărit de mătuşă, cei doi reuşesc să culce la pământ toată cânepa cultivată. 5. Nică primeşte “o chelfăneală “ zdravănă de la tatăl său pentru stricăciunile produse de el. 6. Mătuşa Mărioara îl zăreşte şi începe să -l ameninţe. 7. Îşi ia rămas bun de la mătuşă după care se strecoară în grădina şi se urcă în cireş. 8. Moş Vasile vine cu mătuşa Mărioara să ceară plata pentru cânepa stricată. Proba nr.6- Ce s-ar fi întâmplat dacă… • Imaginaţi-vă în 5-6 propoziţii un alt final pentru “ Povestea unui om leneş” Se acordă echipei ……………………………………………., pentru rezultate foarte bune obţinute la concursul „ Pe urmele lui Ion Creangă” „Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice…”-Ion Creangă Învatator …………………………… Data , Bibliotecar…………………