Considerat un sport al celor săraci, boxul târgoviştean propune subiecte dure, uneori chiar de neimaginat. Puţini ştiu că în spatele medaliilor se înşiră multe sacrificii, împinse până la limita disperării. Tocmai de aceea boxerii merită mai multă atenţie şi chiar respect din partea tuturor, eforturile lor depăşind în multe cazuri bariera umană. Dacă poveştile de viaţă ale lui Adrian Luca sau Alexandru Stan au tot fost mediatizate, le fel de triste sunt şi cele ale lui Ionuţ Muşat, Alexandru Ivan sau Cătălin Cristea, noile speranţe ale pugilismului dâmboviţean. Crescut la casa de copii, Ionuţ Muşat s-a lipit de maestrul Gheorghe Radu, care a văzut în el calităţi pentru a reuşi în box. Impresionat de situaţia foarte grea a puştiului, antrenorul de la CS Târgovişte l-a luat acasă, l-a găzduit în acelaşi pat şi s-a zbătut să îi ofere un cămin, convingându-l pe fostul viceprimar Dumitru Barbu să îl ajute cu o locuinţă socială. “Săracul copil, chiar şi acum mă trezesc cu el la uşă, noaptea, îi este foame. Nu are o slujbă prin oraş, lucrează ca zilier la o fermă pe lângă Bucureşti. Cum de la club nu are niciun venit, se chinuie pe unde poate să strângă bani pentru o coajă de pâine. Nici telefon nu îşi permite, aşa că dacă nu vine la sală ori la mine la masă, nu am cum să dau de el”, se destăinuie plin de regrete maestrul Radu. Nici celălalt medaliat al său, Alexandru Ivan, nu o duce mai bine. Ziua merge să muncească pe plantaţiile “sârbilor”, iar seara nu lipseşte de la antrenamente.”Cum familia lui este una cu venituri modeste, copilul munceşte la câmp pentru a-şi cumpăra cele necesare să îşi continue şcoala. De multe ori nu are bani de navetă şi vine la antrenamente pe jos, merge săracul 7 kilometri până la sală, pe ploaie, ninsoare ori pe viscol. Cu toate acestea nu are trei absenţe într-un an de zile, este foarte serios şi muncitor. Chiar dacă performaţele lui sunt cu adevărat importante, clubul nu i-a mai oferit indemnizaţie din luna mai”, mai spune antrenorul său, care face sacrificii imense pentru a nu-i pierde din mână pe sportivi. La fel de rău o duce şi Cătălin Cristea, elevul lui Nicu Tamaş la CSM Oţelul Târgovişte, o altă speranţă locală, care munceşte în construcţii pentru a-şi permite să trăiască şi să mai vină la box. Adio box la CS Târgovişte! Ca şi cum nu ar fi fost deajuns, secţia de box a CS Târgovişte va dispărea foarte probabil până la sfârşitul anului, ca urmare a unei nenorocite de ordonanţă guvernamentală. Ajuns la vârsta pensionării, antrenorul Gheorghe Radu nu mai are voie să profeseze şi nici locul său nu va putea fi luat de nimeni, astfel că secţia va intra în conservare până la noi…ordonanţe. “Putere de muncă aş mai avea, plăcere la fel, dar dacă nu se mai poate, nu se mai poate. Păcat de aceşti copii talentaţi, care vor trebui să se transfere la un alt club, dacă vor mai vrea şi vor mai putea să continue fără mine”, sună un alt regret al antrenorului. “Dacă ar fi după mine, l-aş ţine pe maestrul Radu la club până la adânci bătrâneţi, însă nu ne mai permite legea. Nici nu putem angaja pe altcineva, aşa că boxul la CS Târgovişte va intra în conservare”, recunoaşte şi directorul Laurenţiu Popescu. În atare condiţii, nu mai miră pe nimeni de ce am decăzut la nivel de sport. Păcat, boxul românesc a produs tot timpul campioni, de la Nicolae Linca, la Francisc Vaştag, Mihai Leu şi până la Leonard Doroftei, Lucian Bute sau Adrian Diaconu. Costin Mihai
Dum. dec. 22nd, 2024
