mar. dec. 24th, 2024

m-ciocleaTrebuie căutat atent prin arhiva sportului dâmboviţean, pentru a verifica dacă mai există un salt fabulos ca al Mariei Cioclea. În numai trei ani a progresat de la sportul de maidan la medalii europene şi mondiale într-o disciplină olimpică. Iar în al patrulea s-a încoronat ca regină a Europei la lupte cadeţi, categoria 40 de kilograme. E talent pur, finisat cu migală de maestrul Cornel Cornea, care a descoperit-o pe Maria la un meci de fotbal între şcoli generale. Şi din acel moment au format echipa perfectă, care produce rezultate de senzaţie pentru sportul dâmboviţean şi românesc. Sportiva ultimilor ani la nivel judeţean, Maria Cioclea a crescut şi în alte planuri. Chiar dacă pare încă un copil, regina Europei la lupte a atins rapid un grad de maturitate obligatoriu pentru a cunoaşte marea performanţă. Iar numele ei este rostit acum cu mult respect în lumea sportului. Poate că nu întâmplător e născută în aceeaşi zi cu marele poet Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie. O zi a geniilor. Iar Maria abia va împlini 17 ani.

Maria, unde crezi că erai tu acum, dacă nu te-ar fi descoperit maestrul Cornel Cornea?

– Eram probabil la Liceul Nr. 2 Moreni şi jucam fotbal pe maidan la Mija. Dar să ştiţi că pe acel maidan m-am regăsit pe mine. Iar vecinii cu care jucam fotbal sunt mândri acum şi îmi spun că am ajuns unde trebuie, pentru că dacă aş fi rămas acasă, nu aş fi ajuns nicăieri. La început mi-a fost greu să mă rup de acel mediu, de familie, însă am început să mă obişnuiesc cu domnul profesor Cornea, după care mi-a fost mult mai uşor să trec peste orice problemă.

Ai acumulat foarte multe într-un timp scurt, atât la nivel sportiv, dar şi educaţional. Eşti dezinvoltă şi naturală, crezi că luptele te-au ajutat să reuşeşti un asemenea progres?

– Da, luptele. Şi foarte mult în educaţia mea a participat domnul profesor, care este familia mea, practic. Mă ajută de fiecare dată când am nevoie şi mă sprijină, chiar dacă am picat sau am avut unele meciuri pierdute. Mi-a arătat unde am greşit şi ce trebuie să îndrept.

Este Cornel Cornea un antrenor dur?

– Mie unul nu-mi inspiră vreo teamă, eu îl respect foarte mult, pentru că a făcut tot ce a fost nevoie pentru a mă ajuta.

Doar luptele contează pentru mine”

În urmă cu patru ani erai un copil normal, care trăiai în anonimat, iar acum eşti campioana Europei la lupte şi sportivul anului în Dâmboviţa. Trebuie să există un secret al succesului fulminant pe care îl ai.

– Secretul constă în multă muncă, în foarte multă muncă. Dar şi în ajutorul imens acordat de domnul profesor, fără de care nu aş fi reuşit niciodată să ajung acolo sus. Acum mai depinde şi de caracterul fiecărui sportiv. Spre exemplu, am colegi mai slabi de îngeri, alţii sunt foarte răi, e greu să reuşeşti dacă nu te concentrezi pe lucrurile cu adevărat importante. Nu răzbesc decât cei care muncesc foarte mult şi care se implică în tot ce înseamnă acest sport.

Dacă nu ar fi luptele, ai practica un alt sport?

– Cu siguranţă, însă numai de plăcere. Şi nu cred că aş face mai mult de un an sau doi.

Cât poţi să stai fără lupte, fără antrenamente?

– Maxim o săptămână. Eu lucrez şi acasă când sunt vacanţă, îmi aduce domnul profesor halterele, ganterele şi îmi face un program.

Cum e viaţa de cămin pentru un sportiv?

– Este foarte dură şi strictă. Dacă un copil normal mai iese seara prin oraş, noi la ora 21.30 trebuie să fim în cămin, pentru că la 22.00 este stingerea.

Mai are vreun hobby Maria Cioclea în afara luptelor?

– Mai îmi plac fotbalul şi tenisul de masă, iar foarte mult ţin să am grijă de fizicul meu. Dar nu le pot numi un hobby, doar luptele contează pentru mine.

Ai schimba ceva în viaţa ta?

– Nu aş schimba nimic, pentru că am ajuns unde trebuia.

Ce mesaj le transmiţi celor care vor să reuşească în sportul de mare performanţă?

– Pentru a reuşi e nevoie de multă muncă şi de încredere în propriile forţe, dar şi de un antrenor implicat total, cum este domnul profesor Cornea.