Dezvăluirile comandantului Poliţiei Dâmboviţa! Despre crime, înşelăciuni şi legături cu interlopii

Adevărul: Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Dâmboviţa? De când datează, în ce a constat fapta şi care este prejudiciul estimat?  

Denil Zepişi: Avem mai multe dosare în lucru la nivelul IPJ Dâmboviţa, la investigaţii criminale economice. Cel mai vechi este din 2003. Este vorba de un dosar de furt cu autor necunoscut, cu un prejudiciu de câteva sute de mii de lei.

Câte dosare de tâlhărie cu autor necunoscut sunt înregistrate în prezent în evidenţele IPJ Dâmboviţa? Care este cel mai vechi astfel de dosar şi care este cel mai recent? Care este dosarul cu cel mai mare prejudiciu pe acest tip de infracţiune şi în ce constă exact acest prejudiciu? 

Denil Zepişi: Avem o tâlhărie urmată de moartea victimei din anul 2013. Aceasta este în cercetări la Serviciul de Investigaţii Criminale de la IPJ Dâmboviţa. Avem suficiente indicii că în perioada următoare, sub supravegherea procurorului de caz o să soluţionăm acest dosar prin identificare. Se derulează numeroase activităţi în acest sens. În ce priveşte activităţile de tâlhărie, noi avem o dinamică a acestora. De regulă, în fiecare an, rămâne cu autor necunoscut un număr foarte mic de astfel de fapte. Vreau să vă spun că dacă în 2012 am înregistrat 75 de infracţiuni de tâlhărie, în acest an, în 9 luni, avem 36. Dintre acestea, 5 sunt cu autor necunoscut, însă la ele avem probe şi indicii că vor fi identificaţi autorii. Sunt înregistrate o serie de infracţiuni săvârşite în lunile iunie-iulie, prin smulgerea lănţicului., dar am identificat autorul, care a fost şi condamnat.

Adevărul: Câte dosare de înşelăciune cu autor necunoscut sunt înregistrate în prezent în evidenţele IPJ DÂMBOVIŢA? Care este cel mai vechi astfel de dosar şi care este cel mai recent? Care este dosarul cu cel mai mare prejudiciu pe acest tip de infracţiune şi în ce constă exact acest prejudiciu? Care este metoda de operare cea mai frecvent întâlnită în acest tip de dosare şi care este zona din judeţ şi din municipiul TÂRGOVIŞTE în care au fost înregistrate cele mai multe astfel de fapte, care este tipologioa victimelor din acest tip de dosare – categorii de vârstă, sex.  

Denil Zepişi: Avem în lucru 266 de dosare penale cu autor necunoscut care privesc infraţiuni de înşelăciune. Cel mai vechi este din 2004, iar cele mai noi din 2016. Bineînţeles că aceste infraţiuni vizează şi infracţiunile economice, care sunt cele mai multe. Cetăţenii sunt înşelaţi prin diverse metode, cum ar fi metoda accidentul, pentru care am avut multe sesizări. Am şi identificat nişte grupuri infraţionale care acţionau astfel, unele fiind chiar din interiorul penitenciarelor. Cel mai mare prejudiciu a fost de 20.000 de lei.

1. Adevărul: Câte dosare de omor cu autor necunoscut sunt înregistrate în prezent în evidenţele IPJ DÂMBOVIŢA? Care este cel mai vechi astfel de dosar şi care este cel mai recent recent?

Denil Zepişi: Avem în lucru 5 dosare penale de omor cu AN. Cel mai vechi datează din 2006, iar cel mai nou din 2013. Cel mai vechi dosar vizează o infracţiune de omor în Produleşti. Victima a fost găsită într-un lan de porumb şi la început a fost tratată ca eveniment rutier, iar în urma expertizelor medico-legale şi a cercetărilor ulterioare s-a concluzonat că este vorba de o infracţiune de omor. Avem unele indicii, dar trebuie să le transformăm în probe, dar probatoriul, în condiţiile în care infraţiunea este foarte veche devine foarte greu de făcut. Pe de altă parte, infracţiunea este comisă în câmp, unde victima a fost descoperită la ceva timp după comiterea faptei. Condiţiile nu au fost tocmai prielnice pentru ridicarea de probe şi urme. Vreau să vă mai spun că şi în acest an am înregistrat cinci infracţiuni de mare violenţă sesizate la început cu AN, însă s-a reuşit identificarea autorilor.

2. Adevărul: Câte dosare de tentativă de omor cu autor necunoscut sunt înregistrate în prezent în evidenţele IPJ DÂMBOVIŢA? Care este cel mai vechi astfel de dosar şi care este cel mai recent?

Denil Zepişi: Avem în lucru trei astfel de dosare, din 2000, 2004 şi 2005.

3. Adevărul: Câte dosare cu autor necunoscut în care victimele sunt minori sunt înregistrate în prezent în evidenţele IPJ DÂMBOVIŢA? Care este cel mai vechi astfel de dosar şi care este cel mai recent? Câte dintre aceste dosare – cu victime din rândul minorilor – au ca obiect infracţiuni de omor, câte de tentativă de omor, câte de viol, câte de furt, câte de tâlhărie? Care este victima din rândul minorilor cu vârsta cea mai mică implicată într-un dosar cu autor necunoscut, care este tipul infracţiunii care face obiectul acestui dosar, când s-a săvârşit fapta şi în ce împrejurări? Care sunt localităţile din judeţul DÂMBOVIŢA  în care sunt înregistrate în prezent cele mai multe fapte cu autor necunoscut având ca presupuşi autori minori – primele 10 localităţi, numărul şi tipul faptelor/infracţiunilor din fiecare localitate

Denil Zepişi: Cu minorii nu avem nicio evidenţă, pentru că nu ţinem o astfel de evidenţă. Noi nu avem evidenţe pe minori, pe rase, pe etnii, a acestor evenimente. În evidenţele operative de la cazier nu există această cuantificare.

4. Adevărul: Recunoaşteţi că uneori, omiteţi în comunicatele de presă să transmiteţi către presă “adevărul gol-goluţ”? Ex. Scandalul de la spital cu familiile de ţigani care s-au războit în interiorul unităţii spitaliceşti, despre care, comunicatul poliţiei nu a spus nimi, iar a doua zi Poliţia Târgovişte a primit un control de la IGPR pentru faptele nerelatate pe cale oficială către şefii din Bucureşti.

Denil Zepişi: Vă daţi seama că din momentul sesizării şi până în momentul probării activităţii infracţionale de acolo se scuge o perioadă de timp. Nu putem risca să venim cu un comunicat de presă incomplet, pentru că şi presa are unele informaţii care ne folosesc sau ne pun într-o situaţie dificilă. Ideea este că de câte ori am avut toate datele şi la anumite etape am prezentat datele reale şi concrete. Am avut foarte multe controale pe planurile de acţiune dispuse de IGPR, pe ordine publică, pe  Poliţia Rutieră, pe petiţii şi documente clasificate, pe structura de securitate. De asemenea, am avut verificări privind modul de soluţionare a unor petiţii ale cetăţenilor.

5. Adevărul: Ar trebuie să ne simţim în siguranţă atât timp cât infractorii se războiesc până şi în sediile poliţiei? Am putea ca exemplu Poliţia Titu dar şi sediul IPJ Dâmboviţa.

Denil Zepişi: Trebuie să ne simţim în siguranţă, pentru că vorbim de nişte indicatori generali ai întergii Poliţii, care arată o scădere a fenomenului infraţional de la un an la altul. Nu sunt date goale, ci date concrete. Eu totdeauna am urmărit înregistrarea corectă a fenomenului infraţional. În ce priveşte cele două speţe de la Titu şi Târgovişte, reacţia Poliţiei a fost imediată. Au fost conflicte spontane, iar măsurile dispuse împreună cu procurorul au fost ferme. De fiecare dată s-a luat măsura reţinerii de către Poliţie a celor implicaţi, după care, Parchetul şi Instanţa şi-au făcut treaba mai departe. Există situaţii când se pot produce evenimente spontane şi presa a participa la nenumărate evenimente de acest fel, unde cetăţenii sunt imprevizibili şi aş putea să exemplific cu mai multe evenimente şi chiar şi cu intervenţia poliţiei şi a jandarmeriei, totuşi activitatea infracţională a continuat. La Titu s-au luat măsuri de arestări, arestări preventive şi acolo cetăţenii sunt în siguranţă acolo. Aşa apreciez eu. Avem un nou comandant de poliţie acolo, dar nu înseamnă că decontăm activitatea infracţională celuilalt  comandant, însă există toate premisele ca cetăţenii să simtă siguranţa pe care le-o oferim prin prezenţa activă a lucrătorilor de acolo şi prin aportul dat de poliţia judeţeană. Sunt convins că ştiţi că sediul central al IPJ execută nenumărate razii şi acţiuni tocmai pentru că am simţit nevoia să impunem respect, să impunem o dată în plus legea prin această prezenţă. Un rol al poliţiei este şi cel de prevenţie.

6. Adevărul: Depre câte cazuri de prietenie/rudenie între şefi de poliţie şi clanurile interlope, sau de copii de poliţişti “încurcaţi” cu astfel de persoane ştiţi? Amintim aici cazul interlopului Danezu, care a fost filmat în timp ce îşi bătea prietena într-o scară de bloc, fiica unui poliţist. Danezu e cel care a lovit cu o sticlă în cap un poliţist ajuns acum în stare vegetativă.

Denil Zepişi: Eu nu cred că există vreun şef de poliţie care să fie prieten cu un membru al vreunui clan interlop şi mai mult decât atât şi nu am fost informat de alte structuri. Recunosc aceste cazuri, dar la Titu cred că lucrurile s-au rezolvat. Acolo a fost semnalată prezenţa fostului şef al poliţiei la inaugurarea unui restaurant din altă zonă a judeţului, nicidecum din Titu, la care au participat câteva sute de persoane. A fost o prezenţă neinspirată. Eu dacă aş fi fost în locul acestui şef de poliţie m-aş fi consultat cu superiorul meu dacă era cazul că particip acolo. În Ce priveşte prietenia între copiii noştri şi copii ai oamenilor din lumea interlopă ţine de educaţia acestora, de mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Am avut o discuţie cu tatăl acelei fete şi nu avea o reprezentare exactă asupra a ceea ce făcea copilul său, după care ştiţi foarte bine că lucrurile s-au rezolvat într-un fel.

7. Adevărul: Câte cazuri de corupţie în rândul poliţiştilor aţi înregistrat în ultimii ani?  

Denil Zepişi: E o întrebare pe care ar trebui să o puneţi Direcţiei Generale Anticorupţie, însă am avut evenimente când poliţiştii au fost angrenaţi în diferite activităţi infracţionale şi în acest moment sunt cercetaţi şi chiar sunt condamnaţi pentru acte de corupţie. Am avut şi ofiţeri acum câţiva ani şi un număr destul de important de agenţi de poliţie care, în diferite speţe, au fost atraşi de către infractori şi au devenit şi ei suspecţi în dosare penale. Vorbim de doi ofiţeri (de la Fieni şi Găeşti) şi agenţi implicaţi într-o reţea care  sustrăgea petrol dintr-o conductă magistrală în zona Corneşti. Au fost 5 poliţişti implicaţi. De asemenea, au mai fost agenţi şi chiar şefi de post din apropierea Târgoviştei care sustrăgeau conducte petroliere din pământ.

8. Adevărul: În ce stadiu este dosarul furtului seifului plin cu 3 miliarde de la Primaria Ciocanesti, banii profesorilor, din 2008?

Denil Zepişi: Intră la AN-uri şi acest caz. Avem câteva cazuri din zona de sud a judeţului. Sunt în documentare. Este vizată o grupare infracţională din zona capitalei. În perioada când s-a spart la Ciocăneşti s-au spart şi primăriile Corneşti, Poiana, Cojasca.

9. Adevărul: În ce stadiu se află dosarele apei cu fecale distribuite populaţiei din Pucioasa şi Aninoasa

Denil Zepişi: Am dat un comunicat de presă în care am spus că s-a înaintat dosarul Parchetului cu propuneri de trimiteri în judecată a două persoane şi pentru extindere cercetărilor la mai multe persoane. În ce priveşte dosarul penal de la Aninoasa, acesta este încă din martie înaintat Parchetului cu propuneri lagale.

10. Adevărul: Câte plângeri aţi primit din partea unor persoane care ar fi fost bătute de poliţişti în timpul audierilor sau în alte împrejurări şi câte s-au adeverit?

Denil Zepişi: Avem asemenea plângeri. Cred că sunt trei sau patru astfel de plângeri pe lună, dar în majoritatea cazurilor acestea nu sunt reale. De cele mai multe ori este vorba de cetăţeni sancţionaţi de poliţie pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice, în special din mediul rural. După ce primesc procesul verbal şi pleacă de la Poliţie acestea sesizează la 112 că au fost agresaţi de poliţişti, dar în 99% din cazuri sunt neadevărate. Competenţa de cercetare în acest caz o are tot Parchetul.

11. Adevărul: Se consumă droguri în sau în preajma unităţilor de învăţământ?

Denil Zepişi: Pe această linie noi defăşurăm foarte multe acţiuni de prevenire prin Centrul de Prevenire a Criminalităţii, unde avem câţiva poliţişti şi ei au mai multe date.

12. Adevărul: Câte persoane au evadat de-a lungul timpului din arestul IPJ Dâmboviţa sau de sub supravegherea „strictă” a poliţiştilor. Caz 2009 dar şi Omul Pădurii, Eugen Galeş.

Denil Zepişi: Îmi aduc aminte de o persoană care în martie 2009 a evadat din sediul Poliţiei, dar ştiu că aceasta a fost găsită foarte repede în zona Pucioasa, ea fiind din zona Vârfuri-Bezdead. În rest, nu am avut asemenea incidente nici din sediu şi nici de sub escortă. Chiar avem o preocupare atentă să oferim condiţii decente celor încarceraţi dar o şi mai mare preocupare este ca aceştia să nu evadeze de sub escortă sau să din arestul poliţiei. Avem iluminat exterior, avem camere de luat vederi şi la ofiţer şi la poarta Inspectoratului.

Campanii de prevenire a criminalitatii

13. Adevărul: Câte campanii de combatere şi prevenire a criminalităţii a desfăşurat instituţia dumneavoastră din 1990 şi până în prezent?

Denil Zepişi: Sunt nenumărate campanii, nu avem un număr exact al acestora pentru că multe sunt dispuse de la nivel naţional, iar finanţarea este făcută de companiile cu care  noi intrăm în parteneriate, însă eu spun că suntem printre judeţele care acordă o mare atenţie activităţii de prevenire, de educaţie a copiilor, a cetăţenilor. Suntem conştienţi că numai prevenind suntem în stare că limităm fenomenul infracţional.

14. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi numele fiecărei campanii în parte, durata acesteia şi publicul ţintă în rândurile căruia a fost implementată.

Denil Zepişi: Avem “Săptămâna prevenirii criminalităţii”, care s-a desfăşurat în septembrie, avem “Dincolo de aparenţe” care este la a 7-a ediţie, împreună cu Penitenciarele de pe raza judeţului Dâmboviţa. De asemenea, avem un plan de măsuri cu Inspectoraul Şcolar pentru educaţia rutieră. Mai avem campania “Nu scăpa casa din ochi”, derulată cu firmele de asigurări, “Împreună pentru siguranţa copiilor” sau “Infractorii te pot cunoaşte mai bine decât crezi”.

15. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi care a fost costul total al fiecărei campanii şi de unde au provenit fondurile. De asemenea, vă rugăm să ne precizaţi nominal firmele cu care s-a colaborat în cadrul fiecărei campanii pentru implementare/mediatizare, acolo unde a fost cazul, cum au fost acestea selectate – licitaţie deschisă, cerere de ofertă, etc, ce alte firme, nominal, s-au mai înscris în cadrul fiecărei proceduri de selecţie, care a fost modalitatea/criteriul de desemnare a câştigătorului şi care a fost valoarea contractului pentru fiecare astfel de firmă în parte. 

Denil Zepişi: Pe noi nu ne costă decât salariile poliţiştilor care au prevăzute în fişa postului activităţi de prevenire în exclusivitate. Materialele promoţionale le facem prin calculatoarele proprii sau prin aceste campanii derulate la nivel naţional.

16. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi modul de implementare a fiecărei campanii, inclusiv mijloacele de popularizare folosite – suport tipărit, ce fel de suport – pliant, afiş, broşură, – spot video, audio, etc. Vă rugăm să ne precizaţi, în cadrul fiecărei campanii în parte, numărul fiecărui tip de suport folosit – câte pliante, câte afişe, câte broşuri, câte spoturi video, câte audio, unde au fost acestea realizate, fiecare tip de suport în parte, cu ce costuri exacte, pentru fiecare tip de suport, care au fost, nominal, firmele care au realizat fiecare tip de suport, care a fost preţul plătit pentru fiecare tip de suport, nominal, în cadrul fiecărei campanii, şi care a fost modalitatea de atribuire a contractelor, pentru fiecare tip de suport – licitaţie deschisă, cerere de ofertă, etc, câte firme s-au înscris pentru fiecare procedură în parte, care au fost acestea şi pe ce criterii a fost desemnat câştigătorul.

Denil Zepişi: Nu avem fonduri pentru astfel de campanii, însă primim de la IGPR pliante, de la compartimentul de prevenire a criminalităţii, făcute în parteneriatele lor.

17. Adevărul: Care a fost rezultatul concret pentru fiecare tip de campanie în parte? Cu cât s-a redus, în cifre, rata infracţionalităţii, pe segmentul pe care s-a desfăşurat campania respectivă?

Denil Zepişi: Putem vorbi de o dinamică a infracţionalităţii. Dacă în 2010 înregistram un număr de 19.700 de infracţiuni sesizate, în 2015 aeavm 16.675, deci cu aproape 3.000 mai puţin. În ce priveşte infracţiunile de furt, la un moment dat aveam o serie de furturi foarte mari în mediul rural şi am identificat localităţile pe raza cărora s-au produs aceste evenimente şi am derulat campanii. Am plecat, de exemplue, în 2012 de la 5.970 de furturi, iar 2015 avea 3.838, iar în acest an 2.889. A scăzut şi mai mult numărul furturilor. De fapt este o scădere pe toate palierele infracţionalităţii pe 9 luni, comparativ cu anul trecut. Sunt scăderi pe multe paliere, dar nu punem scăderea aceasta doar pe seama campaniilor de prevenire, dar şi pe seama activităţii preventive a poliţiştilor, iar cetăţenii au învăţat şi ei să îşi ia măsuri de protecţia dar şi administraţiile publice locale au înţeles să facă demersuri pentru protejarea cetăţenilor prin iluminatul public stradal, prin amplasarea de camere de luat vederi. Poliţistul nu citeşte în stele pentru a identifica autorul, ci are nevoie de probe, de mai multe elemente de la care să plece în anchetă pentru a ajunge la autor.

18. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi, pentru fiecare campanie în parte, zonele/locaţiile din municipiul reşedinţă de judeţ unde au fost desfăşurate aceste campanii şi care au fost criteriile care au stat la baza desfăşurării campaniilor în zonele/locaţiile respective.

Denil Zepişi: Unde constatăm fenomene, acolo acţionăm. Am avut acum câţiva ani o campanie pe prevenirea infracţiunii de viol în zona de sud a judeţului. Erau mai multe sesizări de acest fel şi procedat la o campanie asupra tinerelor pentru a nu deveni victime.

19. Adevărul: Câte maşini sunt, în prezent, în parcul auto al IPJ DÂMBOVIŢA

Denil Zepişi: Avem 262 de autoturisme. Eu spun că sunt suficiente pentru un Inspectorat care are 978 de cadre, mai ales dacă ne gândim că acum 10 ani, în mediul rural nu exista nicio maşină, sau erau patru autoturisme ARO care  şi acelea erau vechi.

20. Adevărul: Care este autoturismul cu cea mai mare valoare de inventar şi cine îl foloseşte?

Denil Zepişi: Cred că cea mai mare valoare de inventar o au aceste Volkswagen Polo primite în acest an şi sunt folosite de Poliţia Rutieră. Mai primim zilele acest două autoturisme pentru ordinea publică.

21. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi câte maşini sunt repartizate fiecărui tip de serviciu, care este marca acestora pentru fiecare serviciu în parte, anul de fabricaţie şi anul achiziţionării, care este valoarea de inventar a autoturismelor din dotare pentru fiecare serviciu în parte, care este autoturismul cel mai vechi şi care este cel mai nou din dotarea fiecărui serviciu, care este autoturismul cu cel mai mare număr de kilometri la bord, câţi exact, la fel în cazul fiecărui serviciu în parte?

Denil Zepişi: Ordinea publică cred că foloseşte cele mai multe maşini. Multe maşini folosim şi la Poliţia Rutieră pentru că avem 10 radare şi avem şi celelalte vehicule de cercetare la faţa locului, de patrulare. La Ordine Publică, la fiecare din cele 82 de posturi avem câte o maşină funcţională, iar în Siguranţă Publică avem 9 maşini Dacia noi. Cel mai vechi autovehicul din dotarea IPJ Dâmboviţa este o motocicletă care este fabricată în 1991. Este în Serviciul Rutier şi este folosită doar vara. Alte autovehicule vechi mai avem două Volkswagen Vento din 1997.

22. Adevărul: Care este autoturismul cu cel mai mare număr de kilometri la bord din parcul auto al IPJ DÂMBOVIŢA, când a fost acesta achiziţionat, câţi kilometri are la bord, care este anul de fabricaţie, în dotarea cărui serviciu se află?

Denil Zepişi: Este vorba de cel vechi autoturism din domeniul Ordinii Publice, o autoutilitară Dacia 1304, an de fabricaţie 2004, cu 25.000 de km. Mai avem un Volkswagen Vento din 1997 cu 611.000 de km. Ea se află la  Serviciul Rutier în rpezent. Starea lui e precară şi e folosit foarte rar.

23. Adevărul: Care este autoturismul cu cea mai mare vechime din parcul auto al IPJ DÂMBOVIŢA când a fost acesta achiziţionat, câţi kilometri are la bord, care este anul de fabricaţie, în dotarea cărui serviciu se află? Câţi kilometri parcurge, lunar, în medie, un autoturism din cadrul fiecărui serviciu, nominal, din cadrul IPJ DÂMBOVIŢA

Denil Zepişi: Cei de la Serviciul Rutier fac aproximativ 5.000 de km pe lună, pentru că ei fac activitate de patrulare, cei din mediul rural fac în medie 700-1.000 de km. Cifrele diferă în funcţie de serviciu.

24. Adevărul: Care este consumul mediu al autoturismelor din dotare, pe mărci şi ani de fabricaţie, şi care este cota de combustibil alocată lunar pentru fiecare autoturism în parte şi pentru fiecare serviciu în parte?

Denil Zepişi: Repartizarea e diferenţiată de la o structură la alta, pentru că avem autoturisme care consumă foarte mult, cele de la Rutiră şi vreau să vă spun că am ajuns şi la 300 de litri/autoturism, în fiecare lună, la Rutieră. Avem în mediul rural posturi de poliţie unde se consumă lunar peste 200 de litri, cum ar fi Aninoasa, Ulmi, Potlogi, dar şi posturi de poliţie care au alocaţi doar 70 de litri pe lună, pentru că nu au unde să consume mai mult combustibil. Sunt luni în care Serviciul Investigaţii Criminale ajunge la o cotă de 150-200 de litri/ maşină, mai ales că avem acel birou de supraveghere judiciară care implică deplasarea lucrătorilor de poliţie şi ziua şi noaptea să verifice arestul la domiciliu, modul cum se respectă obligaţiile stabilite de către instanţă sau Parchet. Noi primim lunar peste 20 de tone de benzină şi 4 tone de motorină, dar în fiecare lună se suplimentează această cotă cu cel puţin 3 tone.

25. Adevărul: Care este suma cheltuită în ultimii 10 ani, defalcat pe sume aferente fieacărui an calendaristic, pentru servicii de servisare a autoturismelor din dotarea IPJ DÂMBOVIŢA? Care sunt, nominal, unităţile cu care sunt încheiate contracte de servisare, care este valoarea fiecărui contract în parte în intervalul menţionat, care este modalitatea de atribuire pentru fiecare contract în parte – licitaţie, cerere de ofertă, etc, care sunt firmele care s-au înscris în cadrul fiecărei proceduri de achiziţii, cum a fost desemnat câştigătorul?

Denil Zepişi: Au fost revizii făcute în 2016 de 53.408 lei, în 2015 nu au fost văcute asemenea revizii, în 2014 de 10.540 de lei. Din 2007 am pornit de la 23.450 de lei. În doi ani nu au fost primiţi bani pentru asemenea reparaţii, tocmai de aceea, în 2016 am avut o sumă consistentă. Toate cele 261 de maşini din dotarea IĂJ au RCA plătită în fiecare an, pentru perioada de un an. În ceea ce priveşte CASCO, din păcate este vorba de o sumă foarte mică, un CASCO forfetar, la încheierea contractului pentru RCA, de 4.000 de lei, care este total insuficient.

26. Adevărul: Care este valoarea anuală a poliţelor de tip RCA pentru autoturismele aflate în dotarea IPJ DÂMBOVIŢA Cine este asiguratorul cu care au fost încheiate aceste poliţe, care a fost modalitatea de atribuire a contractului – licitaţie publică, cerere de ofertă, etc, câţi participanţi s-au înscris în cadrul procedurii de selecţie, care au fost aceştia, nominal, şi care a fost modalitatea prin care a fost desemnat câştigătorul? Acestea au şi poliţe de tip CASCO sau doar asiguari de răspundere civilă auto? În cazul în care există şi poliţe de tip CASCO, vă rugăm să ne comunicaţi pentru ce tipuri de autoturisme s-au încheiat astfel de poliţe, cine este asiguratorul cu care au fost încheiate aceste poliţe, care a fost modalitatea de atribuire a contractului – licitaţie publică, cerere de ofertă, etc, câţi participanţi s-au înscris în cadrul procedurii de selecţie, care au fost aceştia, nominal, şi care a fost modalitatea prin care a fost desemnat câştigătorul?

Denil Zepişi: Autovehiculele din dotarea IPJ  sunt servisate prin atelierul propriu. Avem angajaţi, chiar suntem în curs de autorizare a staţiei proprii de ITP. Sper ca în primăvara lui 2017 să avem această staţie ITP, care va deservi atât autovehiculele noastre, cât şi cele din Ministerul de Interne. De regulă sunt agreate pentru rapaţii staţiile care sunt nominalizate de asigurator. În ce priveşte reparaţiile curente ale maşinilor, acestea se fac de către lucrătorii noştri. În 2016 a câştigat licitaţia SC Fast Brokers Broker Asigurare – Reasigurare SRl. În ultimii trei ani a fost Astra, City Insurance. Toate sunt asigurate la începutul anului, primi sumele asigurate de Minister către fiecare Inspectorat şi apoi lansăm oferta publică. Valoarea  asigurărilor a fost, în 2016, de 129.060 de lei, în 2015 a fost 82.896 lei.  Bugetul este stabilit de de IGPR. Noi suntem ordonatori terţiari de credite. De regulă, cei mai mulţi bani se duc către salarii, către asigurarea funcţionării autovehiculelor, respectiv cumpărarea de combustibil şi uleiuri lubrifianţi, către plata expertizelor medico-legale, expertizelor tehnice şi plata utilităţiilor la cele 100 de sedii.

27. Adevărul: Când au avut loc ultimele casări de autoturisme din parcul auto al IPJ DÂMBOVIŢA? Despre ce tipuri de autoturismea fost vorba, care au fost motivele pentru care s-a propus casarea – dacă a fost cazul – şi câţi kilometri avea la bord fiecare din aceste autoturisme?

Denil Zepişi: Avem 36 de autovehicule care vor fi casate în acest an. Sperăm să profităm de programul RABLA ca să cumpărăm alte maşini. Ultima casare a fost făcută în 2014, când au fost casate 11 mijloace de transport, respectiv trei ARO, 4 Volkswagen vento şi 4 DACIA. În acest avem avansate spre casare 36 de autovehicule, toate cumpărate în preajma anului 1997. Uzura e principalul motiv de casare.

28. Adevărul: Câte din autoturismele din dotarea IPJ DÂMBOVIŢA au fost implicate în ultimii 10 ani în evenimente rutiere? Care au fost cauzele acestor evenimente rutiere, în câte dintre ele a fost vina conducătorului auto angajat în cadrul IPJ DÂMBOVIŢA, câte dintre autoturisme au suferit avarie de tip ”daună totală”, care au fost acestea, care a fost valoarea daunelor şi cum a fost acoperit prejudiciul?

Denil Zepişi: Nu au fost implicate foarte multe maşini în accidente. Din fericire avem o disciplină bună şi nu am avut poliţişti care să îşi piardă viaţa în accidente de circulaţie. Nu am avut niciun eveniment cu daună totală. Putem spune că pese 60% dn cazuri au fost din vina a terţe persoane, 25% din vina proprie.

29. Adevărul: În ce condiţii sunt ţinute, pe perioada iernii, autoturismele din parcul auto al IPJ DÂMBOVIŢA ?

Denil Zepişi: Toate sunt ţinute afară. Avem câteva copertine care pot acoperi doar 25 de maşini. În rest sunt ţinute sub cerul liber sau în apropierea sediilor de poliţie.

30. Adevărul: Câte autoturisme sunt în dotarea serviciilor de poliţie rurală din cadrul IPJ DÂMBOVIŢA? Care este repartiţia acestora, numeric şi pe mărci de autoturisme, anul fabricaţiei şi anul achiziţionării, pentru fiecare post de poliţie rurală în parte? Care este valoarea de inventar a autoturismelor din dotare pentru fiecare post rural în parte, care este autoturismul cel mai vechi şi care este cel mai nou din dotarea fiecărui post rural, care este autoturismul cu cel mai mare număr de kilometri la bord, câţi exact, la fel în cazul fiecărui post rural în parte? 

Denil Zepişi: 82 de autovehicule sunt destinate posturilor de poliţie rurale din 261 şi toate sunt marca Logan.

31. Adevărul: Care este necesarul de autoturisme de serviciu al nivelul IPJ DÂMBOVIŢA şi în ce proporţie este acoperit, ce demersuri au fost întreprinse, când şi unde, sub ce formă, dacă există deficit pe această linie?

Denil Zepişi: Eu cred că avem suficiente la momentul acesta. Niciodată nu am aut un parc auto atât de bun. Probabil că în mediul rural ar trebui să vedem că vreo 70 dintre ele sunt din 2006 şi ar trebui înlocuinte câteva şi de acolo. Să ne amintim că înainte de 2006, în mediul rural erau doar 6 maşini.

32. Adevărul: Câţi angajaţi are în prezent Inspectoratul de Poliţie al judeţului DÂMBOVIŢA?

Denil Zepişi: Avem 978 de angajaţi dintr-o schemă de 1.088 de funcţii, ceea ce reprezintă o încadrare la acest moment de 89,89%.

33. Adevărul: Vă rugăm să ne precizaţi numărul angajaţilor pentru fiecare serviciu în parte, câţi dintre aceştia sunt agenţi şi câţi ofiţeri, pentru fiecare serviciu în parte.

Denil Zepişi: Diferă de la structură la structură. Putem să vorbim de o Poliţie Municipală care are 140 de funcţii, să mergem la un Serviciu Rutier care are peste 40 de funcţii, la un Serviciu de Ordine Publică care are 18 funcţii. La Financiar aem o problemă pentru că avem două funcţii vacante şi sperăm să fie ocupate din sursă externă, fiind scoase la concurs în perioada următoare, pentru că nu am găsit în cadrul IPJ persoane care să ocupe aceste funcţii şi să aibă şi pregătire de contabil.

34. Adevărul: Câţi dintre angajaţii IPJ DÂMBOVIŢA au studii superioare? Câţi dintre ei au avut studii superioare la data angajării şi câţi şi le-au finalizat după încadrarea în cadrul instituţiei dumneavoastră?

Denil Zepişi: Toţi ofiţerii sunt absolvenţi de facultăţi la momentul angajării şi vorbim de aproap 200 de ofiţeri. Sunt şi mulţi angenţi care şi-au terminat studiile şi se şcolesc pe parcurs şi agenţi care au luat examenul la Academia de Poliţie la fără frecvenţă şi au făcut studiile acolo.

35. Adevărul: Câţi dintre angajaţii IPJ DÂMBOVIŢA cu studii superioare au făcut aceste studii în domeniul juridic – Facultatea de Drept? Câţi au avut aceste studii la data angajării şi câţi şi le-au finalizat după încadrarea în cadrul instituţiei dumneavoastră?

Denil Zepişi: La economic, de exemplu, 37 de lucrători au studii superioare. 33 sunt ofiţeri şi nu puteam să ocupe aceste funcţii fără să aibă studii superioare. La Investigaţii Criminale 16 lucrători au studii superioare şi sunt încadraţi la ofiţeri iar o parte din ceilalţi lucrători au şi ei facultăţi absolvite. Sunt multe domenii în care angajaţii noştri au absolvit facultăţi. În special sunt absolvenţi ai Facultăţilor de Drept, dar avem şi absolvenţi de psihologie, ştiinţe economice, chiar sociologie.

36. Adevărul: Câţi dintre angajaţii instituţiei dumneavoastră deţin titlul ştiinţific de doctor? Câţi dintre cei care deţin acest titlu ocupă funcţii de conducere şi câţi, funcţii de execuţie? În ce domenii, cu exactitate, au fost finalizate aceste studii doctorale?

Denil Zepişi: Avem nouă doctori. Şase dintre ei au funcţii de conducere şi trei au funcţii de execuţie. Au doctorate în management, drept, istorie şi economie.

37. Adevărul: Vă rugăm să ne comunicaţi, nominal, câţi angajaţi sunt încadraţi în cadrul instituţiei dumneavoastră pentru fiecare grad profesional în parte – câţi agenţi, câţi agenţi principali, câţi agenţi şefi adjuncţi, câţi agenţi şefi, câţi agenţi şefi principali, câţi subinspectori, câţi inspectori, câţi inspectori principali, câţi subcomisari, câţi comisari, câţi comisari şefi, câţi chestori, câţi chestori principali, câţi chestori şefi, câţi chestori generali. De asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi, numeric, statistica privind încadrarea în grade profesionale pentru fiecare serviciu din cadrul instituţiei dumneavoastră.

Denil Zepişi: 128 de agenţi de poliţie, 123 de agenţi principali, agenţi şefi adjuncţi 186, 43 de agenţi principali şi agenţi şefi principali 253. De asemenea, avem 32 de subinspectori, 18 inspectori de poliţie, 24 de inspectori principali, 48 de subcomisari, 26 de comisari şi 46 de comisari şef.

38. Adevărul: În ce constă activitatea instituţiei dumneavoastră pe linia suportului acordat victimelor infracţiunilor din dosarele cu autor necunoscut?

Denil Zepişi: Să ştiţi că în aceste dosare cu autor necunoscut se desfăşoară un complex de activităţi. De foarte multe ori victima este căutată, consiliată. Avem nevoie de o relaţie strânsă cu aceasta pentru că tot din zona ei pot veni şi date pentru identificarea autorilor. Se discută cu victima pentru că este afectată, cel puţin în primă fază. Sunt momente când se discută chiar de la nivelul şefului IPJ cu victimele şi până la nivelul lucrătorului de caz şi chiar la psiholog pentru că e vorba de o perioadă foarte grea, mai ales atunci când vorbim de victime ale violenţei.

39. Adevărul: Există personal specializat care să gestioneze această problemă? În cazul unui răspuns afirmativ, câte persoane, cu ce specializări, câte persoane au fost sprijinite/consiliate până în prezent pe această linie? Care au fost rezultatele?

Denil Zepişi: Nu avem personal specializat, ci sunt poliţişti care desfăşoară inclusiv această activitate, pentru că în primul rând este vorba de latura umană a fiecărui angajat şi e normal să discute puţin cu victima, să o scoată din acea siuaţie.

40. Adevărul: Există programe de prevenire la nivelul instituţiei dumneavoastră destinate acestor persoane? Ce fel de programe, cum se desfăşoară?

Denil Zepişi: Sunt cazuri şi cazuri. Nu avem un şablon după care lucrăm cu un anume gen de persoane sau în fucţie de fapte. Oamenii sunt subiectivi, sunt afectaţi în funcţie de pregătire, de starea de spirit, nu avem şabloane.

41. Adevărul: Câte persoane au făcute plângeri penale la nivelul instituţiei dumneavoastră în mai multe dosare, o singură persoană reclamantă, în cazul unor infracţiuni rămase cu autor necunoscut?

Denil Zepişi: Avem situaţii când în timp, mai ales în mediul rural, am primit mai multe sesizări de la un singur cetăţean, dar ori erau reveniri cu o o infracţiune sesizată, ori era vorba de un cetăţean care avea o casă de vacanţă şi venea la intervale mari de timp şi mai constata lipsa unor bunuri, însă, erau bunuri din curtea sa de valoare mică. Am avut şi avem plângeri penale pe numele şefilor de post de poliţie. Am avut multe sesizări la Răcari, soluţionate toate prin Parchet, dar şi la Petreşti, de exemplu – mai multe plângeri cu privire la modul în care lucrătorii de acolo îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, exprimându-şi nemulţumirea faţă de aceştia cu privire la aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

42. Adevărul: Câte posturi rurale se află în prezent în componenta IPJ DÂMBOVIŢA?

Denil Zepişi: Avem 82 de posturi de poliţie rurale.

43. Adevărul: Ce populaţie se află în fiecare zonă arondată?

Denil Zepişi: Avem mai multe posturi care deservesc o populaţie mare cum ar fi Corneşti, care are 11 sate, Potlogi cu o populaţie foarte mare, Corbii Mari, I.L. Caragiale.

44. Adevărul: Câţi poliţişti îşi desfăşoară activitatea în cadrul fiecăruia din aceste posturi?   

Denil Zepişi: În jur de 300 de lucrători avem în mediul rural.

45. Adevărul: Ce autoturisme au în dotare fiecare din aceste posturi? Vă rugăm să ne precizaţi, pentru fiecare post în parte, numărul autoturismelor, marca acestora, data de fabricaţie şi data de achiziţie, care este cel mai vechi şi care este cel mai nou, care este autoturismul cu cei mai mulţi kilometri la bord, câţi?

Denil Zepişi: Avem în cea mai mare parte autoturisme Logan, din 2006.

46. Adevărul: Ce alte tipuri de dotări mai au fiecare din aceste posturi?

Denil Zepişi: Toate au calculatoare, toate au imprimante, staţii, telefon, încălzire.

47. Adevărul: Care dintre ele, nominal, sunt racordate la reţea de apă curentă?

Doar 15 posturi sunt racordate la reţeaua de apă curentă. În posturi care nu sunt racordate la reţeaua de apă, lucrătorii se duc în curte la WC. Astea sunt condiţiile. Avem posturi din 1960. Şi clădirea Inspectoratului este din 1968.

48. Adevărul: Care este modalitatea de încălzire în cazul fiecărui post în parte?

Denil Zepişi: Un număr de 10 posturi sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, iar restul sunt încălzite cu sobe cu combustibil solid. În fiecare toamnă primesc o cotă de lemne pe care noi o achităm la Direcţia Silvică, după care noi transportăm materialul la fiecare post şi îl tăiem.

49. Adevărul: În ce sediu îşi desfăşoară activitatea fiecare post în parte? Cui aparţine imobilul, ce suprafaţă are, cum este împărţit, care sunt cheltuielile lunare cu întreţinerea fiecărui imobil în parte, total şi defalcat, când au fost făcute ultima dată lucrări de reparaţie/întreţinere al fiecare post în parte, în ce au constat, care a fost valoarea acestora, care a fost firma care le-a executat, prin ce procedură a fost aceasta desemnată – licitaţie, cerere de ofertă, etc, care au fost celelalte firme, nominal, înscrise în cadrul procedurii, cum a fost desemnat câştigătorul?

Denil Zepişi: Majoritatea posturilor, 76, funcţionează în clădiri proprietatea IPJ, iar şase dintre ele îşi desfăşoară activitatea în imobile în folosinţă, respectiv la Brăneşti (fostul complex comercial), la Raciu (clădire cumpărată de Primărie), Pietrari (o încăpere din apropierea Primăriei), Râul Alb (compelx comercial), Perşinari (o cameră de lângă Primărie). Cheltuielile cu fiecare post de poliţie se ridică lunar sub 100 de lei pe timp de vară, iar pe timp de iarnă între 300 şi 400 de lei. Am refăcut acoperişurile la mai multe posturi din ţiglă din tablă (Produleşti, Gura Foii, Crângurile), avem altele în lucru la Valea Lungă şi Pucheni. În septembrie am reuşit angajarea unui zugrav la serviciul Logistică şi în perioada următoare  încercăm zugrăvirea interioarelor tuturor posturilor de poliţie. Avem o echipă formată din zugrav, electrician şi încă doi lucrători. Acoperişurile le facem cu firme. Facem licitaţie pe SEAP. O astfel de lucrare a costat 18.000 de lei la Produleşti, la Dobra 24.000, la Şotânga 28.000 de lei etc.

50. Adevărul: Care este deficitul de personal la nivelul fiecărui post în parte, dacă este cazul, şi ce demersuri aţi făcut pentru ca acesta să fie acoperit?

Denil Zepişi: La momentul acesta avem un deficit destul de mare. Avem 38 de agenţi care termină activitatea de pregătire la Câmpina, angajaţi cu data de 1 iulie. Am mai scos la concurs din sursă externă şi suntem în procedură pentu 34 de agenţi. Cu aceştia din urmă reuşim să acoperim deficitul din mediul rural, care este de 72 de agenţi.

51. Adevărul: Care este numărul de dosare instrumentat în medie, lunar, de un poliţist din mediul rural, pentru fiecare post de poliţie rurală în parte?

Denil Zepişi: Cred că în jur de 10 dosare penale, dar lucrurile diferă de la un post la altul, pentru că sunt posturi cu problematică complexă, ca Aninoasa, unde în primele 9 luni media este de peste 10 dosare penale, dar sunt şi posturi, ca Râul Alb sau Pucheni, unde pot fi soluţionate şi două dosare pe lună, pentru că sesizarea este foarte redusă. Tocmai din această cauză diferă şi numărul de poliţişti de la fiecare post.

52. Adevărul: Ce intră în atribuţiile fiecărui poliţist din mediul rural, pe lângă intervenţiile la solicitările venite prin Serviciul Unic de Urgenţă 112?

Denil Zepişi: Vreau să vă spun că activitatea poliţiştilor din mediul rural nu constă numai în soluţionarea de dosare penale, ci şi în activitatea preventivă, în rezolvarea petiţiilor.

53. Adevărul: Care sunt cele mai frecvente infracţiuni înregistrate la fiecare post rural în parte, care este media lunară pentru fiecare tip de infracţiune în parte?

Denil Zepişi: În mediul rural vorbim de plângeri privind furturi, loviri, ameninţări. Astea sunt specifice mediului rural. Per total, în primele 9 luni ale anului avem 11.900 de infracţiuni, dintre acestea, cele mai multe sunt lovirile, care reprezintă 22,35% (peste 2600 de fapte), dar şi fapte de ameninţare – 960. În I.L Caragiale ştiţi foarte bine că au dispărut agenţii economici de pe raza comunei, este o populaţie destul de mare, care nu are ocupaţie şi avem multe sesizări şi din Penitenciar, la Corneşti – loviri, furturi, la Moroieni – loviri şi ameninţare, Conţeşti – furturile de pe câmp. În Târgovişte avem un număr mare de infracţiuni de lovire, de amininţare, furturi din societăţi comerciale.

54. Adevărul: Cate infractiuni sunt in medie sesizate anual la nivelul IPJ Dambovita, in ultimii 5 ani?

Denil Zepişi: Plecăm de la 19.307 în 2012, la 8.397 în 2014, 16.575 în 2015 şi la acest moment înregistrăm 11.712 infracţiuni la 9 luni. Media este de 1.300 – 1.600 pe lună.

55. Adevărul: In cate dintre ele se incepe urmarirea penala, in medie – procentual?

Denil Zepişi: În toate infracţiunile sesizate se începe urmărirea penală pentru că de la 1 februarie care prevede începerea urmăririi penale inrem în toate cazurile.

56. Adevărul: In cate dintre aceasta urmarire penala se incepe in personam – procentual?

Denil Zepişi: Peste 85 %.

57. Adevărul: Din totalul de politisti angajati la IPJ Dambovita  cati sunt politisti operativi, pe structuri, procentual? Din functiile operative prevazute, cate sunt ocupate, procentual?

Denil Zepişi: Avem 881 de posturi operative, ceea ce însemană 80,97% din totalul posturilor, iar în ceea ce priveşte încadrarea acestor posturi vorbim de 783 încadraţi, respectiv 88,87%, deci procentul de încadrare este bun.

58. Adevărul: Din totalul dosarelor aflate in evidenta cu AN, cate au fost trecute in evidentele pasive?

Denil Zepişi: Poliţia nu are o evidenţă pasivă. Există o evidenţă a dosarelor penale identică cu cea de la Parchet. Nici parchetul nu vorbeşte de evidenţa pasivă. Noi, în momentul în care avem date şi indicii că o persoană a săvârşit infracţiunea respectivă, dosarul nu rămâne nelucrat. Într-un fel faci cercetările în primele luni din dosarul penal şi altfel faci cercetările după un timp îndelungat, mai ales că numărul de dosare penale pe lucrător de poliţie este destul de mare, peste 60-70 la unele structuri, în permanenţă, mai ales în cele de investigaţii criminale.

59. Adevărul: Exista personal desemnat care sa lucreze doar in aceste dosare cu autori necunoscuti?

Denil Zepişi: Nu. Toţi ofiţerii şi agenţii care au calitate de poliţie judiciară desfăşoară activităţi de cercetare în dosarele penale, indiferent că sunt cu AN sau cu AC.

60. Adevărul: Care este situatia platilor in ceea ce priveste expertizele medico-legale si judiciare? In ce proportie, procentual, sunt acestea achitate? Ce datorii sunt si unde, cat intarzie asta munca in dosare?

Denil Zepişi: Suntem cu ele la zi. Chiar am avut o discuţie cu şeful Serviciului de Medicină Legală prin care mi-am exprimat nemulţumirea prin faptul că deşi am achitat la zi prestaţiile medico-legale aveau întârzieri în ceea ce priveşte redactarea şi înaintarea rapoartelor, ceea ce întârzie şi soluţionarea dosarelor penale, mai ales în cele care privesc violenţa.

61. Adevărul: Care este statistica infractiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Dambovita in ultimii 5 ani – comparativ pe ani, macar procentual.

Denil Zepişi: Avem o medie de peste 1.700 de infracţiuni flagrante, ceea ce constituie circa 13% din totalul infracţiunilor.

62. Adevărul: Care sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, principalele 5 probleme cu care se confrunta Politia, si care sunt principalele 5 probleme identificate la nivelul Ministerului de Interne, in general? Personal, ati facut demersuri, si ce fel de demersuri, in vederea rezolvarii acestor probleme?

Denil Zepişi: Cea mai mare problemă în acest moment este deficitul de personal şi aţi văzut că poliţia suferă din acest punct de vedere. Sperăm că acest 110 funcţii vacante pe care le avem să fie acoperite în mare parte în perioada următoare. O a doua problemă este asigurarea logistică. Poliţia din Dâmboviţa, căci vorbesc în numele acesteia, are nevoie de spaţii de lucru. Ştiţi că Poliţia Târgovişte îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu nu tocmai bun. Chiar avem probleme cu acoperişul, mai ales că nu e clădirea noastră, ci e luată în comodat. Avem nevoie de un număr mai mare de încăperi, pentru că sunt mulţi lucrători care au biroul în aceeaşi încăpere. Putem să vorbim de lucrători de la economic care stau trei sau patru într-un birou. În mediul rural nu întâlnim astfel de probleme, dar în sediile poliţiilor urbane avem o mare problemă cu spaţiul. O altă problemă este integrarea în muncă a noilor colegi. În perioada următoare vor veni aceşti 34 de agenţi, dar şi 64 de noi agenţi care vor promova, probabil, concursul de intrare în poliţie. Integrarea lor durează, ceea ce va afecta activitatea unităţii de poliţie. Nu e uşor să pierzi zilnic personal prin pensionare. Inspectoratul a pierdut până la acest moment, prin pensionare, 75 de profesionişti, oameni care aveau vechime de peste 20 de ani în poliţie, care ştiau ce au de făcut la orice moment din zi şi din noapte. Am pierdut şefi de servicii, dar şi poliţişti operativi. O altă problemă este dotarea poliţiştilor. Vă daţi seama că fiecare poliţist ar avea nevoie de calculator ca să redacteze documentele, de un telefon de serviciu în birou. De multe ori folosim telefoanele personale. O altă problemă este identificarea fenomenelor pentru că apar tot felul de furturi cu un mod de operare nou, psihopaţi etc. Cred că problemele de la nivelul IPJ sunt de actualitate şi la nivelul MAI. Acolo sunt mult mai multe. Vorbim de arme diferite, de structuri diferite, dar deficitul de personal este o problemă şi a MAI, la fel asigurarea logisticii.

63. Adevărul: Care a fost tema principala din proiectul de management cu care ati castigat concursul pentru sefia IPJ Dambovita si ce ati reusit sa puneti in practica, pana in prezent, din acest proiect de management?/ Daca a fost interviu pe probleme profesionale, principalele prioritati pe care ati pus accaent si cum s-au materializat acestea?

Denil Zepişi: Nu a fost un proiect de management, ci un concurs la care m-am înscris în 2014, bazat pe întrebări profesionale. Tema principală a acestor întrebări a fost <<Ce îmi propun să fac pentru ca IPJ Dâmboviţa să simtă că eu corespund acestei funcţii>>. Principala mea preocupare a fost creşterea gradului de siguranţă şi confort pentru cetăţeni, protejarea persoanei şi a patrimoniului, siguranţa stradală şi rutieră. Eu cred cifrele vorbesc în bine despre aceste aspecte. Lucătorii sunt în permanentă activitate. Eu nu am avut situaţii în care să cer unui lucrător să vină la serviciu şi să spună că nu vrea sau nu poate. Nu se iau în calcul dăţile în care sunt plecaţi din localitate din motive întemeiate. Mi-am mai propus schimbarea condiţiilor de muncă pentru poliţişti. Avem un alt sediu al Poliţiei Răcari, la fel în Voineşti, avem peste 20 de posturi reabilitate în mediul rural, avem mai multe acoperişuri reabilitate la unele posturi.

64. Adevărul: Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?

Denil Zepişi: Nu comentez pentru că noi la IPJ avem în lucru peste 8.000 de dosare penale. Reprezintă şi ele o parte din cele 600.000. E cifră mare dar preluată de cursul timpului şi care impresionează, chiar şi pe un profesionist din MAI. E mare. Poate sunt Inspectorate care au un deficit mare de personal. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le avem în vedere. Vreau să vă spun că pe lângă aceste 600.000 de dosare cu AN, sunt milione de dosare cu autori conuscuţi, soluţionate. Dar în cele cu AN se lucrează şi în prezent, dar problema e de personal. Fiecare poliţist are un parcurs în carieră, nu poţi să îl ţii să rezolve 10 ani un dosar de omor într-un singur serviciu.

65. Adevărul: Dosare cu autor necunoscut în evidenţele IPJ Dambovita? Cum vi se pare numarul?

Denil Zepişi: Vorbim de o dinamică foarte interesantă. Avem acum 8.721 de dosare penale cu AN. Cele mai multe am avut în 2013 – 11.776 de dosare, deci avem o scădere de 3.055 de dosar penale, deci  o scădere de 25,94%. Sunt şi acestea multe, dar preocupare există.

66. Adevărul: Dumneavoastra ce autotuturism de serviciu aveti la dispozitie?

Denil Zepişi: Maşina din dotare este un Audi, an de fabricaţie 2002, cu 160.000 de km. Este în dotarea IPJ din 2005. E printre cele mai vechi.

67. Adevărul: Cat castiga un agent nou angajat in cadrul IPJ Dambovita?

Denil Zepişi: Sunt mai mulţi indicatori. Vreau să vă spun că pleacă salariul de la 1.320 de lei şi ajunge, cu norma de hrană şi echipamentul la 2.700 de lei. Un ofiţer debutant tot cam la aceeşi sumă ajunge. Nu vorbim de orele lucrate pe timp de noapte, în weekend şi în sărbătorile legale. S-a ajuns şi la 4.000 de lei. Cred că pentru un poliţist, salariul este mulţumitor. Dacă ne uităm la piaţa muncii, salariul este bun, dar vreau să vă spun că nu e îndestulător, pentru că poliţistul are o viaţă foarte grea. Inspectorul şef câştigă în jur de 8.000 de lei.

68. Adevărul: Cum vi se pare nivelul de salarizare din Politia Romana?

Denil Zepişi: Mulţumitoar, mai ales că se plăteşte şi transportul şi chiria pentru unii. Drepturile salariale sunt primite la zi şi ăsta e un atu.

69. Adevărul: Cu cat creste infractionalitatea in sezonul estival, procentual plus cifre?

Denil Zepişi: Putem să spunem că sunt în lunile de vară există o creştere, dar de 5, maxim 10%. De regulă creşte numărul furturilor, mai ales din livezi, de pe câmpuri.

70. Adevărul: Nominalizati va rugam 5 initiative concrete puse de dumneavoastra in aplicare pentru a va motiva angajatii, cand au fost acestea si in ce au constat exact?

Denil Zepişi:

a. probabil că şi comportamentul meu e motivant pentru mulţi angajaţi, pentru că sunt foarte apropiat de colectiv.

b. i-am stimulat prin dotarea pe care le-am oferit-o în ultimii ani, cum ar fi 250 de calculatoare

c. le-am pus la dispoziţie, pentru transport, autovehicule din dotare reparate

d. nu au mai avut probleme privind programul de lucru, în sensul că am privit relaxat programul. Dacă a fost nevoie să execute activitate la schimbul doi, au venit cu schimbul doi

e. multe probleme rezolvate pot fi privite la atuuri în acest sens.

71. Adevărul: Ce demersuri ati facut la nivelul MAI pentru solutionarea unor probleme punctuale identificate la nivelul IPJ Dambovita , in ce au constat exact problematicile ridicate, cand ati facut aceste demersuri si care au fost raspunsurile primite?

Denil Zepişi: Avem o mare deschidere la nivel central. Orice problemă serioasă identificată o raportez superiorilor mei, mă concult cu dumnealor, găsim soluţii, iar dacă nu găsim soluţii, inspectorul general face demersuri la Ministerul de Interne. Mai mult decât atât, îl informez pe superiorul meu şi în scris despre probleme apărute.

72. Adevărul: Cum comentati faptul ca foarte multi dintre ministri de interne de dupa Revolutie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea – urmariti penal, unii chiar condamnati. A afectat acest lucru in vreun fel activitatea Politiei?

Denil Zepişi: Nu comentez. Aceste fapte afectează imaginea Ministerului, dar nu am toate elementele pentru a aprecia activitatea unui om. Unii miniştri sunt condamnaţi în legătură cu serviciul, alţii în legătură cu alte întâmplări din viaţa lor. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. În momentul în care te aşezi pe un scaun trebuie să pleci cu demnitate de pe el şi să faci totul legal.

Cine este comisarul şef Danil Zepişi

Inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmboviţa, comisar şef Danil Zepişi, a obţinut titlul de „doctor“ în noimbrie 2015, în Management. Lucrarea sa de doctorat se numeşte „Managementul stresului în sistemul de siguranţă publică din România“. El a precizat că a început lucrarea în 2006 la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi. A abandonat studiul, din motive personale şi l-a reluat în 2015, iar lucrarea a fost susţinută la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte. Ocupă funcţia de inspector şef din 13 februarie 2014, dar a mai fost la comanda IPJ Dâmboviţa şi în perioada 18 iunie 2012 – 2 noiembrie 2012″