Pe 24 ianuarie, poliţiştii din Dâmboviţa vor fi, ca de fiecare dată, la datorie !
În contextul manifestărilor cultural-artistice şi religioase, dedicate „ Zilei Unirii Principatelor Române”, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmboviţa vor fi la datorie, în slujba cetăţenilor, acţionând pentru menţinerea şi asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă civică.
Pentru asigurarea ordinii publice şi protejarea participanţilor la manifestările prilejuite de Ziua Unirii, poliţiştii vor fi aproape de cetăţeni, îndeosebi în zona de desfăşurare a ceremoniilor de festivitate şi a manifestărilor cultural-artistice, unde se aşteaptă un aflux important de persoane şi vehicule.
Poliţiştii din cadrul structurilor de Investigaţii Criminale vor intensifica activităţile de prevenire şi combatere a furturilor din buzunare şi poşete.
Totodată, în atenţia acestora, se va afla şi prevenirea infracţiunilor comise cu violenţă.
Efectivele de poliţie rutieră vor lua măsuri atât pentru asigurarea unui trafic rutier fluent şi evitarea unor blocaje cât şi pentru depistarea tuturor participanţilor la trafic care nu respectă regulile de circulaţie.
Având în vedere că zonele cu aflux de persoane constituie un mediu favorabil comiterii unor fapte de natură contravenţională sau penală, poliţia dâmboviţeană recomandă tuturor cetăţenilor participanţi la festivităţi să acorde o atenţie deosebită bunurilor şi obiectelor personale.
De asemenea, poliţiştii recomandă cetăţenilor adoptarea unui comportament civilizat, respectarea regulilor stabilite de părţile organizatoare şi evitarea consumului de băuturi alcoolice.
COMUNICAT DE PRESĂ
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa vă informează:
24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, reprezintă un eveniment istoric care îşi păstreaza forţa spirituală pentru noi toţi, cei care suntem în România sau în comunitățile din afara graniţelor.
Cu prilejul acestei zile, reafirmăm mesajul de unitate şi solidaritate pe care românii l-au transmis în urma cu 157 de ani.
Instituţiei poliţiei i-a fost acordată o atenţie deosebită încă de la începuturile secolului al XIX-lea.
Perioada inaugurată de Regulamentele organice a marcat în cele 2 ţări române, Ţara Românească şi Moldov, începutul modernizării aparatului de stat, concretizat şi prin crearea Ministerului Trebilor din Lăuntru şi constituirea primelor organe poliţieneşti.
Ulterior recunoaşterii dublei alegeri, domnitorul A.I.Cuza a manifestat o preocupare pentru poliţie, transformând-o într-una dintre cele mai importante instituţii ale statului modern.
Încă de la începuturi, în cadrul lucrărilor Comisiei Centrale de la Focşani, s-a alcătuit un proiect de lege ce a vizat unificarea autorităţilor poliţieneşti din cele două ţări. Până la apariţia unei noi legi poliţieneşti, în întreaga Românie se aplica şi se respecta „Condica de Poliţie”, intrată în vigoare în 1850, în Moldova, cunoscută sub denumirea exactă “Legiuire pentru reorganizarea poliţiei Capitalei şi a portului Galaţi, chibzuită de divanul obştesc şi întărită de prea înaltul domn Grigore Alecsandru Ghica Voievod, domn al Ţării Moldovei”.
În dispoziţiile condicii se vorbea despre Înalta Poliţie, puterea cârmuitoare a principatului şi Obişnuita Poliţie a Iaşului şi a ţinuturilor. Condica cuprindea reguli pentru poliţia generală, municipală şi judiciară, precum şi dispoziţii speciale pentru oraşul Iaşi şi pentru celelalte oraşe.
La data de 17 octombrie 1860, apare o instrucţiune a ministrului de interne, George Costaforu, adresată prefecţilor care cuprinde reglementări asemănătoare cu cele din condica poliţienească a Moldovei. Legea a fost aprobată de către domnitorul A.I. Cuza şi va fi publicată la data de 4 noiembrie 1860, în “Monitorul”- ziar oficial al Ţării Româneşti, fiind cunoscută ca Legea organizării Poliţiei.
Prin această lege, se încerca adaptarea organelor poliţieneşti cerinţelor vremii. Inspirându-se din experienţa ţărilor democratice din Occident, Poliţia Română era împărţită în poliţia judecătorească şi poliţia administrativă.
În cursul anului 1861, Vornicia din Lăuntru sau Ministerul din Lăuntru se transformă în Ministerul de Interne, pentru ca, prin decretul-lege publicat în Monitorul Oficial al Principatelor Unite nr. 160 din 20 iulie 1864, să se unească cu Ministerul Lucrărilor Publice, luând denumirea de Ministerul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice.
În anul 1862, se organizează Direcţia Generală a Serviciului Sanitar şi Serviciul Stabilimentelor Penitenciare şi de Binefaceri din România, iar în anul 1864 se înfiinţează Direcţia Generală a Serviciului Telegrafo-Poştal care făceau parte din cadrul Ministerului de Interne.
De asemenea, tot în anul 1864, se pun bazele Serviciului Circulaţie al Capitalei, pentru care erau desemnaţi 5 comisari şi se foloseşte, pentru prima dată titulatura de Poliţia Municipală.
A.I.Cuza modernizează şi structura organizatorică a Guardiei, înfiinţată în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbey, care era o structură menită „să întărească paza de noapte în capitală împotriva cugetătorilor de rele”.
Pentru exercitarea atribuţiilor poliţieneşti în Bucureşti, în 1894, exista un divizion de jandarmi călări şi o companie de jandarmi pedeştri. În comunele rurale, serviciul de poliţie era executat de către jandarmi, organizaţi în regimente, batalioane, companii, plutoane, secţii şi posturi. Un post de jandarmi din comună era condus de un jandarm-plutonier care avea titulatura de şef de post.
Pe parcursul domniei lui A.I.Cuza, poliţia i-a fost devotată şi nu a participat la acţiunile opoziţiei unite care urmărea detronarea sa.
Domnia lui Cuza a reprezentat un moment important în istoria Poliţiei Române pe calea modernizării ei, în lupta pentru întărirea autonomiei ţării şi a aşezării la baza activităţii poliţieneşti a unor principii şi metode.
Legea organizării Poliţiei a fost publicată la 4 noiembrie 1860, data apariţiei acestei legi fiind stabilită prin ordin al ministrului de interne nr.141/1991 ca „Ziua Poliţiei Române”.
