”Am participat la prima consultare privind calitatea aerului în cadrul grupului parlamentar USR PLUS, în care discuțiile s-au axat pe legislația specifică și problemele identificate în mecanismele de monitorizare, raportare și informare, precum și pe felul în care acestea afectează gestionarea situației de către autoritățile locale.
Au participat la discuție experți din sfera non-guvernamentală: Alin Tănase (Greenpeace), Bianca Băluță (Observatorul Român de Sănătate), Mihai Stoica (2Celsius) și Oana Neneciu (Ecopolis/Aerlive.ro), Octavian Berceanu (Garda Națională de Mediu). Întâlnirea a avut loc la inițiativa mea, în calitate de senator și a colegei mele, Oana Cambera – deputat.
Cifrele prezentate – 27.000 de decese și costuri de 3004 EUR pe cap de locuitor care pot fi corelate cu probleme de calitate a aerului – reprezintă un semnal de alarmă ce ne face să conștientizăm cât de important este acest subiect. Dar care sunt efectiv problemele? Rețeaua oficială de monitorizare a aerului este subdimensionată (148 de stații) și nu ne oferă momentan o imagine corectă și relevantă a gravității situației, iar fără date nu pot fi gândite măsuri și nu pot fi măsurate rezultatele.
Implicarea autorităților locale în evidența, monitorizarea și controlul surselor de poluare este minimă spre inexistentă, nefiind considerată o prioritate. Scoaterea taxei auto a dus la creșterea semnificativă a numărului de mașini de ocazie poluante înmatriculate în ultimii 3 ani și a avut ca efect anularea progresului făcut prin programul Rabla.
Ce ne propunem prin aceste întâlniri de lucru? Să identificăm blocajele care împiedică sau întârzie luarea unor măsuri și să reducem derapajele în care se află România în domeniul calității aerului, scopul final al acestor întâlniri fiind elaborarea unui pachet de măsuri legislative în domeniu și a unor propuneri de politici naționale pentru reducerea poluării din orașe. Direcțiile pe care le-am atins și pe care le vom aprofunda în viitoarele întâlniri cu alți factori implicați în domeniu includ atribuțiile și limitările autorităților cu competențe în domeniu, mecanisme eficientizate de monitorizare la nivelul orașelor cu probleme și de prognoză și control ale poluării, metode de realizare a planurilor integrate pentru calitatea aerului, modificări în atribuțiile autorităților responsabile și informare eficientă la nivelul populației. UE a stabilit cadrul legislativ privind calitatea aerului prin Directiva 2008/50/CE, iar România a transpus în legislația noastră directiva prin Legea nr. 104/2011.
Analizând bunele practici din alte țări europene, am constatat în primul rând că trebuie să aducem în jurul nostru experți, instituții, ONG-uri, companii, care să contribuie cu informații sau idei și de actori politici care să le implementeze la nivel legislativ sau executiv. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a ne asigura că aerul pe care îl respirăm nu ne îmbolnăvește”, spune Dragoș Popescu, senator USRPLUS de Dâmbovița.
20